» Patru rezervatii subterane si 13 pesteri – obiective turistice ignorate de autoritati si operatori
Regiunea Dobrogei dispune de un potential turistic ridicat, care, din pacate, nu este exploatat la adevarata valoare. Pe langa arhicunoscutele statiuni turistice de pe litoral si Delta Dunarii, turistii au la dispozitie, insa 99% dintre acestia nu stiu acest lucru, o multitudine de "resurse" de petrecere in mod placut a timpului liber pe toata durata anului. In editia precedenta de week-end am prezentat traseele de climbing preferate de practicantii sporturilor extreme. Acum a venit randul unei activitati "domestice", turismul speologic. Specialistii speologi au identificat 17 pesteri in zona Dobrogei. Majoritatea de mica adancime, situate in locuri care necesita un efort fizic minim comparativ cu alte locatii din tara si in unele cazuri pozitionate la cateva sute de metri de infrastructura rutiera. Ideale pentru scurte introspectii, pesterile sunt insa necunoscute majoritatii turistilor romani si cu atat mai putini straini care viziteaza litoralul. Exceptie fac doar doua cazuri, Sfantul Andrei si Casian, pesteri care, dupa cum senmifica si denumirea, au importanta religioasa si periodic fac obiectul pelerinajelor credinciosilor. In rest, obiectivele speologice constantene sunt putin cunoscute. Asa cum am mentionat mai sus, in ciuda lipsei unei infrastructuri turistice destinate punerii in valoare a acestor obiective, pesterile dobrogene sunt lesne de vizitat. Numai ca, odata ajunsi la intrare, turistii sunt intampinati de resturi menajere si usi de tabla. De asemenea informatiile despre pesteri sunt greu de procurat, iar autoritatile locale nu se sinchisesc sa puna la dispozitia vizitatorilor un minimum de dotari care sa permita parcurgerea catorva culoare sub pamant.
Limanu, polul vandalismului
In ultimii patru ani, pestera Limanu, situata in apropierea localitatii cu acelasi nume, a devenit una dintre cele mai mediatizate rezervatii speologice. Nu pentru speciile rare ce traisc in adancurile pamantului, nici pentru ipotezele conform carora ar fi fost utilizata de daci ca ultim refugiu in timpul razboaielor cu romanii. Pestera Limanu este cea mai vandalizata rezervatie speoligica din Romania. In fiecare vara satanistii si huliganii profaneaza galeriile, usile masive de fier care pazesc cele doua intrari fiind doar un obstacol de moment in calea vandalilor.
Comoara dacilor, ingropata sub pamant
Acum mai bine de doua mii de ani, in urma inlaturarii de la putere a lui Burebista regatul dacilor s-a divizat in mai multe regiuni, conduse de capetenii. Dobrogea era impartita in trei teritorii, conduse de trei lideri. Una dintre capetenii, Rholes, aliat cu romanii, a pornit razboiul impotriva vecinului sau, Dapyx. In urma unui act de tradare, Dapyx a fost ucis, fortareata sa a cazut, iar supusii sai s-au refugiat intr-o pestera mare, denumita Keiris. Oamenii au luat cu ei vitele si lucruri de pret, punandu-le astfel la adapost sub pamant. Romanii au cautat toate intrarile, le-au astupat si i-au infrant pe cei din pestera prin infometare. Unii istorici sustin ca legendara Keiris este una si aceeasi cu pestera Limanu. Unele galerii au fost prelucrate de oameni si folosite pentru adapost, altele ca altare sau morminte. Peretii au fost intariti cu ziduri si coloane de piatra. Toate acestea sunt, in opinia istoricilor, indicii ca pestera a fost utilizata ca adapost in vremea dacilor. De altfel, pestera este teribil de intortocheata, masuratorile speologilor indicand o lungime de cel putin 3, 4 kilometri. Din acest punct de vedere nici o alta pestera din Dobrogea nu se protriveste la fel de bine cu descrierea stravechii Keiris.
HARTA SUBTERANA
Pestera Limanu (arie naturala protejata sectorul B) – Lacul Mangalia
Dimensiuni- 3.500 m lungime, acces prin Limanu (judetul Constanta)
Pestera Movile (arie naturala protejata sectorul A) – Mangalia. Dimensiuni: 250 metri lungime, acces prin Mangalia
Pestera Gura Dobrogei (Pestera Liliecilor- arie naturala protejata sectorul B) – Valea Casimcea la confluenta cu Valea Visterna (are trei deschideri)
Dimensiuni: 45 metri deasupra talvegului – 480 m lungime, acces prin Gura Dobrogei – Targusor (judetul Constanta)
Pestera La Adam (arie naturala protejata sectorul B) – Paraul Visterna, acces prin Gura Dobrogei (judetul Constanta)
Pestera Sfantului Andrei – Dealul Viilor, acces prin Ion Corvin (judetul Constanta)
Pestera Adapostul Randunelelor – Valea Casimcea la confluenta cu Paraul Visterna, acces prin Gura Dobrogei (judetul Constanta)
Pestera de la Casian (Pestera Sfantului Ioan Casian) – Valea Casimcea, acces prin Gura Dobrogei – Casian (judetul Constanta)
Pestera Babei (Pestera La Izvor)
– Valea Casimcea, acces prin Targusor– Cheia (judetul Constanta)
Pestera de la Ghilingic – Valea Casimcea, acces prin Targusor– Cheia (judetul Constanta)
Pestera de la Mireasa – Movila Mireasa, acces prin Mireasa (judetul Constanta)
Pestera de la Cariera Noua, acces prin Targusor (judetul Constanta)
Pestera de la Canaraua Harsovei – Valea Casimcea, acces prin Harsova (judetul Constanta)
Pestera Tunel – Bratul Sfantul Gheorghe, acces prin Mahmudia (judetul Tulcea)
Pestera de la Stanca – Podisul Babadag – Valea Taita (judetul Tulcea)
Pestera de la Moara – Podisul Babadag – Valea Taita (judetul Tulcea)
Pestera din Dealul Visi Bach – Valea Slava (judetul Tulcea)
Pestera de la Calugaru – Lacul Razim V (judetul Tulcea)
