Regiunea romaneasca cea mai vizitata de turistii straini este Transilvania. Muntii inalti si vaile impadurite, oamenii prietenosi, bisericile din lemn, varietatea culturala data de amestecul etnic, castelele misterioase si mai ales povestile cu vampiri au facut ceea ce autoritatile romanesti nu au reusit, sau poate nici nu au incercat: conturarea firava a unui brand turistic.
Autoritatile nationale care se ocupa de dezvoltarea turismului nu au avut niciodata o strategie coerenta legata de promovarea Transilvaniei ca brand, desi, datorita romanului lui Bram Stoker despre vampirul Dracula, este cea mai cunoscuta provincie romaneasca. Regizorii, actorii si producatorii de la Hollywood au facut mai mult pentru turismul din Ardeal decat au facut ministii si secretarii de stat platiti din bani publici.
Elemente de identificare a Transilvaniei au fost, sau vor fi incluse in actiunea de realizare a brandului de tara, alaturi de cele altor regiuni, ce are ca rezultat, cel putin la prima vedere, imaginea unei Romanii „vagi”, imposibil de fixat mental chiar si de turistii din Europa. Regiunea nu a fost, insa, niciodata promovata institutional ca brand de sine statator.
„Am ales Transilvania, nu Romania”
Intrebat de ce a ales sa vina ca turist in Romania, Knud Simon Andersen, un tanar de 28 de ani, din Copenhaga, a raspuns ca de fapt a ales sa vina in Transilvania. „Am fost impreuna cu prietenii mei peste tot in Europa. Pentru ca ne cam saturasem de Franta si Olanda, si alte tari, anul acesta ne-am decis uitandu-ne pur si simplu pe harta. Prietena mea a vazut Transilvania si ne-am spus: "Oau, Dracula!". Nici macar nu stiam ca e in Romania”, a spus acesta.
In cele aproximativ doua saptamani cat au stat in Romania, danezii au strabatut circuitul „clasic”, recomandat de majoritatea birourilor de informare: Sibiu, Brasov, Sighisoara, Covasna, Harghita, Mures, Cluj, Alba Iulia si au cheltuit cam tot atatia bani cat ar fi cheltuit si in Europa Occidentala. Desi au fost incantati de cetatile si castelele vechi, de satele „veritabile” si cu adevarat mirati de atelajele tractate de animale printre masini, pe sosea, lucru nemaivazut in Europa, au fost destul de dezamagiti sa afle ca „Dracula nu a fost un vampir veritabil, asa cum apare in filme, ci un sangeros rege medieval”.
Din acest punct de vedere, mitul vampirului este insuficient folosit, fata de potentialul lui.
Marca „Dracula” – promovata doar pe jumatate
In lipsa unor pachete turistice complexe marca „Dracula”, turistii straini au parte doar de suveniruri cu chipul lui Vlad Tepes si de restaurante ceva mai scumpe, denumite dupa numele eroului din romanul lui Bram Stoker. Aceasta nu tine numai de responsabilitatea autoritatilor, ci si de aceea a tour-operatorilor, care au preferat in acesti ani castiguri modeste, dar fara batai prea mari de cap.
La Sighisoara, dar si la Bran (unde se afla presupusul castel al „contelui”), investitorii privati au avut mai multa initiativa, iar Dracula le aduce bani mai multi decat in alte parti.
Pe de alta parte insa, pe langa cliseele legate de Transilvania, strainii mai descopera (inca) servicii turistice de slaba calitate, drumuri proaste si o siguranta in locurile publice ceva mai scazuta decat in alte regiuni turistice din Europa. Acesta este un lucru decisiv cu privire la decizia lor de a reveni sau nu in zona.
