Robotul telefonic care dă ora exactă a fost inventat, înainte de 1989, într-unul dintre laboratoarele de cercetare ale Catedrei de Electronică, Automatică şi Măsuri din cadrul Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timişoara. Autorul invenţiei este Lorin Fortuna, fost conferenţiar universitar la această instituţie de învăţământ superior, care-şi aminteşte cu o oarecare revoltă de această realizare profesională, întrucât, după ce a fost anunţat că va fi răsplătit cu premiul Academiei Române, ulterior a fost deposedat în mod abuziv de înalta distincţie. Această invenţie a fost realizată în cadrul unui contract de cercetare încheiat, în 1988, între unitatea de învăţământ superior din Timişoara şi Ministerul Telecomunicaţiilor. Beneficiarii acestui sistem cu vorbire artificială pentru telecomunicaţii au fost atât de încântaţi de utilitatea sa practică, încât l-au introdus în reţea la puţin timp de la ultimele demonstraţii experimentale.
Unde a „locuit” robotul
Robotul de transmitere prin telefon a orei exacte made în Timişoara a fost montat în cadrul Direcţiei de Telecomunicaţii a Municipiului Bucureşti, în Palatul Telefoanelor, iar între 1989 şi 2008 a dat ora exactă în toată ţara. Ulterior, robotul de la 958 a fost „personajul principal” din lucrarea „Vorbirea artificială – Aplicaţii în industrie şi telecomunicaţii”, scoasă de Lorin Fortuna, în anul 1996, la Editura Mirton. Lucrarea a fost extrem de apreciată de specialiştii în domeniu şi, prin urmare a fost propusă şi susţinută pentru a participa la selecţia în vederea acordării premiilor Academiei Române pe anul 1996. O vorbă bună pentru cercetătorul timişorean a pus la vremea respectivă şi academicianul Toma Dordea, preşedintele Filialei Timiş a Academiei Române, care a propus încadrarea cărţii potenţial premiate la secţiunea Informatică. „Premiul Academiei Române reprezintă suprema consacrare profesională pentru un inginer. Mă pregăteam să sărbătoresc, când, într-una din zile, am fost anunţat de secretarul ştiinţific al Academiei Române din acea vreme, Ştefan Iancu, că premiul meu s-a anulat. Am rămas perplex! Imediat m-am urcat în tren şi am plecat la Bucureşti pentru a cere explicaţii.
În cadrul unei audienţe la academicianul Mihai Drăgănescu, şeful Secţiei Tehnologia Informaţiei din Academia Română, am fost anunţat că unul dintre cele două premii de la Secţiunea Informatică a fost anulat, iar din evaluarea celor două lucări care ar fi trebuit premiate, cea a candidatului din Bucureşti s-a dovedit a fi, evident, mai valoroasă. Mi s-a explicat că din raţiuni ce ţineau de valoarea în bani a premiilor, din două s-a făcut numai unul. Cu puţin timp înainte de luarea acestei măsuri, Eugen Simion, preşedintele Academiei Române, deplângea valoarea redusă a premiilor, dând ca exemplu indemnizaţia oferită lui Octavian Goga când a primit înalta distincţie, care cu banii de pe premiu şi-a construit o parte din conacul de la Ciucea”, a declarat Lorin Fortuna. În viziunea sa, desfiinţarea premiului poate fi pus pe seama rivalităţii dintre Bucureşti şi Timişoara, mai cu seamă după ce s-a reclamat faptul că Bucureştiul a confiscat Revoluţia, dar şi o reacţie a Guvernului Roman împotriva celor ce-i contestau legitimitatea. Ca argument la această explicaţie, Fortuna a amintit că academicianul Mihai Drăgănescu a fost prim-vice-prim-ministru în Guvernul Roman.
