HCM Constanţa câştigă şi când joacă prost, şi prin prost vrem să spunem jalnic. Să ai 50 de minute la cel mai slab nivel posibil în ultimele şase luni şi să ieşi învingător e un veritabil record, iar ce a făcut echipa campioană duuminică seara este de domeniul scenariilor de film. Conduşi cu şapte goluri în minutul 49, marinarii s-au scuturat de praf şi i-au învins apoi pe rivalii tradiţionali din ultimele sezoane, finalul fiind uluitor, după patru reprize de prelungiri şi 24 de lovituri de departajare.
Seara lui Rudi
Turneul final al Cupei României n-a fost aşteptat cu prea mare entuziasm de handbaliştii de la HCM constanţa, dar campionii l-au jucat fără să se menajeze prea tare. Culmea, după o perioadă extrem de dură ca număr de meciuri, marinarii au părut foarte proaspeţi în primele două dispute, tranşate uşor atât cu Potaissa Turda cât şi cu Pandurii Târgu Jiu, greul începând, paradoxal, la primul meci anunţat ca lejer, cel cu Vasluiul. Divizionara secundă le-a scos peri albi antrenorilor constănţeni prin numărul uriaş de ocazii create, doar ziua de vis a lui Stănescu (26 de intervenţii) eliminând surpriza.
Duminică a fost rândul Ştiinţei Bacău să-şi încerce şansele la glorie, în al treilea act final consecutiv cu aceleaşi protagoniste. Şi ce meci au făcut băcăuanii. Timp de 50 de minute campionii n-au fost pe teren decât la vociferări, lovituri neregulamentare, eliminări şi ratări monumentale, iar scorul a indicat exact realitatea din teren, acolo unde vicecampioana a făcut ravagii, iar taela a rămas „decentă” doar graţie lui Rudi Stănescu.
Orice efort făcut de Zvonko Sundovski pentru a-şi trezi băieţii a fost sortit eşecului, iar Radu Tamaş a apărat cam tot ce se putea apăra, şi invincibila armadă din Constanţa a gemut sub fiecare lovitură venită de la nişte jucători frustraţi de atâtea eşecuri. La -7 şi cu ceva mai mult de zece minute rămase de jucat, orice revenire părea utopică, doar că ce s-a întâmplat în ultima parte a fost o pledoarie pentru handbal. Brusc, după un time out, Constanţa s-a rezit din pumni. Apărarea a devenit extrem de agresivă, prima superioritate a adus trei goluri, iar Bacăul a început să se clatine. Aşa s-a ajuns la 27 egal în minutul 58, o performanţă greu realizabilă de o echipă românească şi, ca o surpriză, revenire trăită de trei ori de către constănţeni în acest an. Pe pielea lor.
În prelungiri s-a intrat cu Toma eliminat de pe teren, după un 7 metri discutabil care era să trimită cupa în Moldova, iar apoi Buricea şi Fenici au căzut şi ei victimă deciziilor de arbitraj, toţi trei privind de pe bancă patru reprize de prelungiri în care conducerea a trecut de la o echipă la alta, iar ultima fază a însemnat o minge trimisă direct la încheietura barelor de Şimicu pentru un 37-36 care n-a vrut să vină.
LOTERIE
Lovituri de la şapte metri
După 70 de minute de joc şi lungi parlamentări „de amatori”, la 7 metri sala a fost la un pas să se dărâme. Prima serie de câte cinci lovituri a fost începută de băcăuani cu o ratare (Păulică) şi terminată de marinari la fel (Şimicu). Acelaşi Păulică i-a trimis în iad pe coechipieri la a şaptea serie de lovituri, dar a fost salvat de execuţia jenantă a lui Criciotoiu.
Rotaru şi Vujadinovic i-au imitat pe ratangii la următoarea serie, managerul Nurhan Ali fiind la un pas de tragedie din cauza emoţiilor după cum s-a văzut „pe sticlă”, iar apoi şase handbalişti nu i-au iertat pe Farcaş, Grigoraş, Stănescu şi Popescu. La a 23-a lovituri a venit la semicerc Ionuţ Ramba, jucător care s-a aflat la cuţite cu Ştiinţa, dar care a evoluat exemplar în finală. N-a vrut nimic spectaculos, dar mingea sa l-a lovit direct în figură pe Stănescu şi Iuliu Csepreghi, autor al unui singur gol tot meciul, a avut şansa de a deveni erou. Spre deosebire de Şimicu, ex-băimăreanul n-a ratat şi HCM a trecut peste tragedia de acum trei ani, când Reşiţa i-a „furat” trofeul tot la 7 metri.
