1.1 C
București
luni, 13 ianuarie 2025
AcasăSpecialNoi vestigii bizantine, scoase la lumina la manastirea Bizere

Noi vestigii bizantine, scoase la lumina la manastirea Bizere

»  Santierul arheologic din judetul Arad le-a oferit noi surprize istoricilor.

»  Studentii timisoreni au reusit sa reconstruiasca virtual vechiul lacas de cult.

Situl manastirii Bizere din judetul Arad este considerat de catre specialisti cel mai bogat ansamblu arhitectural romanic de pe teritoriul Romaniei. In urma cu cativa ani, aici au fost descoperite cea mai veche fantana din Transilvania, "Fantana Turcului", dar si mozaicuri unice in estul Europei gasite sub pavajul unei manastiri catolice, ridicata pe ruinele unui lacas bizantin. Aceasta este prima dovada arheologica a existentei crestinismului bizantin la nord de Balcani. santierul arheologic de la Frumuseni a oferit si in acest an surprize pentru specialistii care au participat la campania de cercetare. Au fost identificate constructii din lemn care au functionat la inceputul manastirii, au fost cercetate sute de morminte si au fost recuperate cantitati impresionante de materiale arheologice. Cu ajutorul unor studenti timisoreni, s-a reusit realizarea reconstructiei virtuale a Manastirii Bizere. Situl arheologic a fost introdus in circuitul turistic si atrage anual sute de vizitatori.

Prima manastire vazuta in "3D"
Descoperirile arheologice de la Frumuseni au determinat Consiliul Judetean Arad sa continue finantarea cercetarilor. In paralel cu desfasurarea santierului arheologic, istoricii au reusit si realizarea primelor reconstituiri virtuale ale unor parti din manastire: capela funerara, turnul-fantana, porticul claustrului si curtea interioara cu fantana. Specialistii au declarat ca printre rezultatele campaniei arheologice din acest an se numara recuperarea unei cantitati impresionante de materiale arheologice, cum ar fi pietre profilate, adica fragmente de capiteluri, colonete, portaluri si ancadramente de mozaic, fragmente de pictura murala, fragmente din vase de cupru, accesorii vestimentare, unelte si instrumente, feronerie de constructie, urme de la un atelier de prelucrare a fierului si a osului, sticlarie de constructie si vesela, ceramica de import bizantina si comuna.

 

Printre primele masuri pentru conservarea vestigiilor au fost consolidarea profilului exterior a patului mozaicului si consolidarea marginilor exterioare. Arheologii au trecut apoi la desprafuiri, tratamente de intarire a pietrei, curatari, urmate de aplicarea unui strat de protectie si conservare. Toate aceste masuri de conservare au avut drept scop pastrarea vestigiilor pana la definitiva lor prezervare si expunere publica intr-un proiect separat, in cadrul sitului de la Bizere. Conservarea mozaicurilor a reprezentat o provocare tehnica pentru restauratori, pentru ca au tinut seama de unicitatea lor in Romania si de raritatea lor in Europa. "Daca, tehnologic, mozaicurile pot fi regasite si de la Venetia incolo, in mai multe locuri, noi nu am gasit insa realizari atat de inchegate si de frumoase cum sunt componentele mozaicului nostru", a declarat dr. Adrian Rusu, seful santierului arheologic.

Manastirea Bizere, prima dovada a crestinismului la nord de Balcani?
Situl arheologic Frumuseni Manastirea Bizere se afla la 1,5 km nord-est de localitatea Frumuseni si la 12 km est de Arad, in Lunca Muresului, pe malul stang al raului. Localnicii au numit aceasta zona "Fantana Turcului", dupa fantana descoperita acolo cu multa vreme in urma. Specialistii au descoperit in cursul anilor trecuti un turn cu o fantana. Se spune ca ea a fost construita in secolul al XIII-lea, dar arheologii cred ca are o vechime mult mai mare si este considerata cea mai veche fantana din aceasta zona din Transilvania. Apa a fost regasita la o adancime de 2,70 m fata de limita superioara a ghizdului actual de piatra.

Cercetarile arheologice, care au inceput in anul 2001, au relevat palatul abatial, cimitirul, iar in anul 2003 au fost descoperite mozaicurile din biserica manastirii – de traditie bizantina si romanica, asemanatoare cu cele descoperite in nordul Italiei la Aquilea. Descoperirea a fost considerata a fi una de exceptie, iar unii istorici o considera drept prima dovada arheologica a existentei crestinismului bizantin in Balcani. Mozaicurile, spun specialistii, sunt vestigii importante, unice in Romania si chiar in Europa de sud-est. De fapt, este vorba despre suprafete pavate cu mozaicuri policrome, grupate in trei panouri de 1,5 m x 1,3 m, realizate intr-o maniera artistica remarcabila, cu reprezentari de animale reale si fantastice, florale si geometrice. Ele reprezentau pardoseala unei manastiri din secolul al XI-lea.

 

In anul 1183, a fost atestata pentru prima data documentar abatia, care avea hramul Sfintei Fecioare Maria, pentru ca, la sfarsitul secolului al XII-lea, manastirea Bizere sa functioneze ca lacas benedictin, aflat sub patronaj regal. Abatia controla transportul de sare pe raul Mures. In secolul al XIII-lea, manastirea cu un numar de 23 calugari, avea un venit anual de 4.000 bolovani de sare, un produs greu de procurat in acele timpuri. Din secolul al XIV-lea manastirea benedictina a cunoscut o constanta decadere, iar la 1557 (dupa invazia turceasca in partile Aradului si din cauza Reformei religioase), manastirea nu a mai fost functionala.

Descoperire inedita la Frumuseni
In cadrul cercetarilor, a fost identificat cimitirul manastirii, unde sunt aproximativ 300 de morminte. In urma cu un an, situl Bizere le-a oferit arheologilor o inedita descoperire: amprenta in mortar a unei barci, de 12,5 metri lungime, folosita cel mai probabil ca varnita. Amprenta, in jurul careia s-au gasit fragmente ceramice si o moneda emisa in timpul regelui stefan al IV-lea, este datata din secolul al XII-lea. Specialistii de pe santierul arheologic, insa, nu au concluzii certe despre modul in care barca ar fi putut ajunge in acel loc de pe uscat. Una dintre ipoteze a fost ca barca era folosita de catre cei care munceau la manastirea benedictina. Surpriza a fost mare cand istoricii au constatat ca obiectele gasite dateaza din secolul al XII-lea, cam cu 20 de ani mai devreme decat prima atestare documentara a Manastirii Bizere.

"Avand in vedere potentialul arheologic, dar si turistic al zonei, Consiliul Judetean Arad, Primaria Comunei Frumuseni si Complexul Muzeal Arad au demarat proiectul de transformare a sitului in rezervatie arheologica, un proiect sustinut financiar de Consiliul Judetean Arad", a declarat Adrian Tolea, vicepresedintele Consiliului Judetean Arad. In acest week-end va fi inchis santierul arheologic de la Frumuseni. Vestigiile vor fi vazute pentru ultima oara, deoarece situl va fi acoperit si va intra in conservare. Consiliul Judetean Arad incearca sa obtina o finantare europeana pentru Manastirea Bizere, care sa puna in valoare aceste vestigii.

Cele mai citite

Oliviero Toscani, celebrul fotograf italian, a murit

Oliviero Toscani, celebrul fotograf italian cunoscut pentru campaniile de publicitate șocante care au contribuit la transformarea Benetton într-una dintre cele mai mari mărci de...

România se confruntă cu scăderea accelerată a rezervelor de gaze naturale

Situația nu este specifică doar României, întreaga Europă înregistrând o golire rapidă a rezervelor de gaz Depozitele subterane de gaze naturale ale României se golesc...

Țiriac renunță la proiectul sălii polivalente de la Otopeni! „Nu o mai fac, chiar dacă am banii”

Ion Țiriac a anunțat că renunță la construcția sălii polivalente din cadrul complexului sportiv Țiriac City, proiect pe care îl inițiase cu entuziasm în...
Ultima oră
Pe aceeași temă