Lăcaşul de cult din Bizere, judeţul Arad, este considerat drept prima dovadă de existenţă a creştinismului bizantin din Balcani.
Judeţul Arad va atrage turiştii străini prin vestigii istorice. Consiliul judeţean Arad şi Complexul Muzeal Arad permit temporar accesul vizitatorilor în fosta Mănăstire de la Bizere. Aici pot fi admirate cea mai veche fântână din Transilvania, „Fântâna turcului”, dar şi mozaicuri unice în estul Europei, găsite sub pavajul unei mănăstiri catolice ridicate pe ruinele unui lăcaş bizantin. Istoricii spun că, Bizere ar fi prima dovadă arheologică a existenţei creştinismului bizantin în Balcani.
Surprizele din Bizere
Adrian Ţolea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad, spune că este mândru de şantierul arheologic de la Bizere. Şantierul de la Bizere se află pe malul stâng al Mureşului, la doar 12 kilometri de Arad. Localnicii au numit locul respectiv „Fântâna turcului”, după fântâna descoperită acolo cu multă vreme în urmă. Cercetările arheologice au început în anul 1981, dar surprizele au apărut după 20 de ani, când au fost descoperite un palat abaţial şi cimitirul, unde sunt aproximativ 300 de morminte. Ulterior, în anul 2003 au fost descoperite mozaicurile din biserica mănăstirii, de tradiţie bizantină şi romanică, unice în România şi sud-estul Europei şi asemănătoare cu cele descoperite în nordul Italiei la Aquileea. Arheologii, uimiţi de frumuseţea mozaicurilor, şi-au continuat cercetările şi au găsit vestigii extrem de interesante. Au fost identificate construcţii din lemn care au funcţionat la începutul mănăstirii, au fost cercetate sute de morminte şi au fost recuperate cantităţi impre-sionante de materiale arheologice. Specialiştii au extins cercetările şi în scurt timp au descoperit un turn cu o fântână, care a luat numele dat de localnici zonei: „Fântâna turcului”. Se pare că a fost construită în secolul al XIII-lea, dar puţul are o vechime mult mai mare. Apa a fost regăsită la o adâncime de 2,70 metri faţă de limita superioară a ghizdului actual de piatră.
După câţiva ani, situl Bizere le-a oferit arheologilor o altă surpriză: amprenta în mortar a unei bărci, de 12,5 metri lungime, folosită cel mai probabil ca varniţă. În jurul acesteia a fost găsită o monedă datată din secolul al XII-lea, emisă în timpul regelui Ştefan al IV-lea al Ungariei, dar şi fragmente ceramice. În interiorul bărcii au fost descoperite mai multe monede din aceeaşi perioadă, dar şi fragmente de vase de lut. Cercetătorii au constatat că toate acestea datează cu 20 de ani mai devreme faţă de prima atestare documentară a Mănăstirii de la Bizere şi îşi continuă cercetările pentru a găsi explicaţiile la modul cum a ajuns barca respectivă pe uscat.
Călugării controlau transportul sării
Conform cercetărilor, Mănăstirea Bizere datează din secolul al XII-lea. În anul 1183 a fost atestată pentru prima dată abaţia care avea hramul Sfintei Fecioare Maria, pentru ca la sfârşitul secolului al XII-lea Mănăstirea Bizere să funcţioneze ca lăcaş benedictin, aflat sub patronaj regal. Din 1263 datează prima referire la domeniul mănăstirii, când biserica, cu un număr de 23 călugări, avea un venit anual de 4.000 bolovani de sare. Conform cercetărilor arheologice, abaţia controla transportul de sare pe râul Mureş. Din secolul al XIV-lea mănăstirea benedictină a cunoscut o constantă decădere, iar la 1557, după devastatoarea expediţie militară turcească condusă de Kasson Bey în părţile Aradului şi datorită reformei religioase, mănăstirea nu mai era consemnată ca funcţională.
Mozaicuri unice în România
Situl Mănăstirii Bizere din judeţul Arad este considerat de către specialişti cel mai bogat ansamblu arhitectural romanic şi bizantin de pe teritoriul României. Arheologii vorbesc mereu despre mozaicurile de la Bizere, unice în România şi sud-estul Europei şi conservate extrem de bine. În realitate, mozaicurile reprezentau pardoseala Mănăstirii Bizere. Ele sunt suprafeţe pavate cu mozaicuri policrome, grupate în trei panouri de 1,5 m x 1,3 m, realizate într-o manieră artistică remarcabilă, ce cuprind reprezentări de animale reale şi fantastice, florale şi geo-metrice. După descoperirea lor, a urmat o adevărată provocare pentru specialiştii restauratori, care au fost nevoiţi să folosească tehnici speciale. Raritatea unor asemenea descoperiri a constituit o provocare pentru conservarea lor. Acum, mozaicurile dar şi alte elemente ale sitului arheologic de la Bizere, unicate pentru patrimoniul istoric al României şi al Europei Centrale şi de Est, pot fi văzute în Expoziţia de Arheologie de la Complexul Muzeal Arad. În urma unui demers iniţiat de către Consiliul Judeţean Arad, Primăria Comunei Frumuşeni şi Complexul Muzeal Arad, în urmă cu doi ani de zile situl de la Bizere a devenit rezervaţie arheologică.
Simulare 3D
Cu ajutorul tehnicii moderne şi al unor studenţi din Timişoara, a fost realizată o construcţie virtuală în
3 D a Mănăstirii Bizere. Prin această metodă, Mănăstirea Bizere a reuşit să fie reconstituită exact cum a arătat cu aproape un mileniu în urmă. În prezent, situl arheologic Mănăstirea Bizere nu este doar
o zonă cu potenţial arheologic, ci şi turistic.
