În lupta pentru resuscitarea afacerilor cu pui de sturioni din ţara noastră s-a consumat un nou episod, în care a fost implicat şi Secretariatul General de la Geneva al CITES (Convenţia Internaţională de Comercializare a Speciilor Animale şi Vegetale). La o fermă piscicolă din Tămădău, judeţul Călăraşi, s-au reunit reprezentanţii CITES şi administratori ai pescăriilor din România, Bulgaria, Serbia şi Ucraina cu scopul de a dezbate starea populaţiilor de sturioni din Dunăre şi realizarea programului de repopulare a fluviului cu pui produşi în captivitate.
Grigore Baboianu, guvernatorul ARBDD, participant la această întâlnire, a declarat că autorităţile responsabile cu administrarea pescăriilor din cele patru ţări dunărene au precizat şi de această dată că au instituit prohibiţia la pescuitul sturionilor pentru scopuri comerciale şi că fac doar acvacultură. „În realitate, şi după declarareaprohibiţiei în cele patru ţări, sturionii se pescuiesc în număr foarte mare, sub pretextul asigurării reproducătorilor pentru acvacultură. Nu există un control eficient privind pescuitul de reproducători, capturaţi în număr extrem de mare, dar se fac presiuni foarte mari pentru repopulări cu pui, activitate netransparentă şi greu de monitorizat în privinţa efectului asupra viitorului speciei”, a declarat acesta.
Punctul de vedere al guvernatorului ARBDD privind netransparenţa repopulării Dunării cu pui de sturioni este susţinut şi de Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii. Din acest motiv, ministrul Tabără a blocat anul trecut finanţarea cu un milion de euro pe an de către Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA) a programului de repopulare a Dunării cu pui de sturioni şi a făcut acelaşi lucru şi în acest an. „Repopulările cu pui de sturioni vor fi reluate după ce vom avea un raport exact al acestei activităţi în privinţa eficienţei şi a monitorizărilor sturionilor şi vor exista reglementări legale clare”, a spus ministrul.
O campanie necesară
Programul de populare a Dunării cu sturioni a fost demarat în 2006, după ce în 2005 a fost interzis pescuitul la sturioni pentru o perioadă de 10 ani. Preşedintele de atunci al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), Gheorghe Ştefan, declara că ambele măsuri sunt motivate de scăderea severă a populaţiei de sturioni din apele noastre, de la 685 tone în anii ’70 la 11 tone în 2004, principalele cauze fiind exploatarea sălbatică şi braconajul.
Din 2006, ANPA a plătit patru milioane de euro unor firme private din judeţele Tulcea, Călăraşi şi Galaţi care pretind că au deversat în fluviu peste 400.000 de pui de morun, nisetru, cegă şi păstrugă. Guvernatorul Baboianu mai spune că „populările finanţate de ANPA s-au realizat netransparent şi nu există certitudinea că respectivii pui au ajuns efectiv în Dunăre”.
Deşi în actele existente la ANPA se precizează că puii deversaţi în Dunăre ar fi avut dimensiuni între 5 şi 10 cm şi ar avea în corp cipuri pentru identificare, monitorizarea acestora nu s-a mai făcut, ceea ce a sporit suspiciunile privind derularea unor afaceri necurate de pe urma acestor repopulări.
Chiar dacă Ministerul Agriculturii a blocat de anul trecut finanţarea programului de repopulare cu pui de sturioni, ANPA, afaltă în subordinea acestui minister, a emis fermelor de acvacultură sute de autorizaţii speciale pentru pescuitul morunilor reproducători, iar în fermele de acvacultură s-au produs doar aproximativ 100.000 de pui, producţie care se putea realiza doar de la câţiva reproducători. Cei care se opun continuării repopulărilor fac referire şi la scandalul izbucnit în urmă cu trei ani la Uzlina privind o afacerea cu icre negre derulată sub paravanul acvaculturii. Garda de Mediu a descoperit în piscina unui hotel din Uzlina, care avea autorizaţie de la ANPA pentru producerea puilor de morun, icre negre şi carne pregătite pentru comercializare, iar acvacultura lipsea.
Ancheta derulată de procurorii tulceni împotriva administratorilor hotelului din Uzlina specializaţi în tranzacţii cu icre negre trenează de trei ani. Oponenţii reluării repopulării fluviului cu pui de sturioni susţin că întâlnirea de la ferma de acvacultură de la Tămădău la care au fost invitaţi reprezentanţi CITES şi demnitari din Ministerul Agriculturii ar fi fost organizată pentru a presa autorităţile să finanţeze această activitate netransparentă. Ferma de pui de sturioni de la Tămădău, unde a avut loc întâlnirea, aparţine lui Robert Răduţă. Mai mult de jumătate din fondurile plătite în anii anteriori de ANPA pentru repopularea Dunării cu sturioni a ajuns la Robert Răduţă. Omul de afaceri are în ferma de la Tămădău aproximativ 100.000 de pui de morun pentru acest program de repopulare blocat de ministrul Tabără şi se plânge că înregistrează pierderi semnificative.
