Consilierii judeteni din Arad au dat dovada, in cei aproape trei ani de mandat, ca nu se obosesc prea mult sa se implice in realizarea de proiecte menite sa-i ajute pe cei pe care ii reprezinta, pe care apoi sa le supuna votului colegilor. Nici macar nu s-au deranjat sa isi intocmeasca rapoartele de activitate, cum ar fi normal, pentru a sti si electoratul cu ce se ocupa cei pe care i-a trimis in Consiliul Judetean sa le reprezinte interesele. Imaginea din sedintele CJ Arad este una concludenta si cu siguranta ii pune pe alegatori pe ganduri. Doar cu vreo doua, trei exceptii, consilierii judeteni se duc la sedinte doar ca sa ridice mana in momentul in care sunt intrebati daca sunt de acord sau nu cu proiectele propuse de executivul judetean. O lista facuta publica pe site-ul Consiliului Judetean arata faptul ca doar opt consilieri din totalul de 33 au facut cate ceva. Din pacate, acest numar nu este prea graitor pentru situatia consilierilor care au activitate cand vine vorba de problemele judetului. Asta, deoarece, trei dintre alesi au trecut in dreptul numelui lor doar un raport de activitate pentru anul 2006. Alti trei consilieri se pot mandri cu un singur proiect, elaborat impreuna cu colegi de-ai lor. Doar doi alesi, independentul Iosif Duka, si social-democratul Dorel Caprar, au la activ mai multe initiative, chiar daca unele dintre proiecte au fost respinse de colegi.
In general, sedintele Consiliului Judetean Arad nu sunt altceva decat niste momente de respiro pentru alesi, dupa o zi grea in care si-au rezolvat probleme proprii. Indiferent de partidul din care provin, consilierii judeteni sunt la fel de distanti de problemele celor pe care ii reprezinta. Adica a oamenilor de rand. Iar acest lucru se vede si in teritoriu, acolo unde sunt multe localitati fara retea de apa potabila, canalizare sau cu drumuri impracticabile. Principala preocupare a alesilor pare sa fie doar prezenta la sedinte pentru a-si putea incasa indemnizatiile. Simpla prezenta la sedinte nu poate fi, insa, considerata a fi o actiune menita a schimba in bine viata acelor locuitori care au pus stampila pe listele ai caror consilieri, astazi, primesc o indemnizatie lunara.
In campaniile electorale candidatii promit "marea cu sarea" pentru a fi intre cei "alesi". Apoi vedem ca aceste promisiuni raman doar cuvinte desarte, iar in sondaje, procentajul de simpatie fata de politicieni este foarte mic, semn ca cetatenii nu sunt multumiti de cei pe care i-au ales.
Multi dintre "alesi" sunt incapabili sa-si recunoasca inactivitatea in interesul comunitatii. Dar, tot ei sunt cei care au curajul sa candideze pentru posturi cat mai bine platite.