UPDATE
Morar: ” Este momentul sa reactionez si să le cer daune morale!”
Daniel Morar, contactat telefonic, ne-a declarat:
”De această dată îi dau şi eu în judecată pentru ştirbirea reputaţiei. AMR a protestat mereu împotriva mea, prin tot felul de declaraţii sau acţiuni. Au protestat şi pentru că am participat, in calitate de prim adjunct al procurorului general al României, la şedinţele CSM, şi au pierdut inclusiv în instanţă. Acum, îmi ştirbesc reputaţia, afirmând fie că nu cunosc legislaţie , fie că am avut eşecuri profesionale şi că n-aş avea bună reputaţie pentru a fi judecător la Curtea Constituţională. Este momentul să reacţionez şi o să le cer şi daune morale. În plus, o să sesizez şi CSM pentru apărarea bunei mele reputaţii”
–
Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), unde Viorica Costiniu este preşedinte de onoare, cere preşedintelui Traian Băsescu revocarea decretului de numire la Curtea Constituţională a lui Daniel Morar, fost şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Surse AMR spun că e vorba de răzbunarea Vioricăi Costiniu, preşedintele de onoare a AMR, al cărei soţ, fost judecător-şef de secţie la Înalta Curte, a fost condamnat pentru corupţie în dosarul fostului senator PSD, Cătălin Voicu.
DNA, sub coordonarea lui Morar, a distrus o puternică reţea de trafic de influenţă din Justiţie, în care era implicat, la vârf , alături de Voicu, şi soţul judecătoarei Viorica Costiniu. În reţeau Voicu-Costiniu apăreau şi mulţi alţi magistraţi, generali de Poliţie şi servicii secrete, procurori, care însă n-au fost inculpaţi din lipsă de probe suficiente.
AMR, din care fac parte şi magistraţi suspectaţi de corupţie, îl acuză pe Morar de eşecuri profesionale şi abuzuri grave, precum şi de necunoaşterea normelor juridice internaţionale şi a Constituţiei.
Specialiştii (între care şi un profesor de drept constituţional), care au dorit să-şi păstreze anonimatul, afirmă însă că, dacă n-ar fi cunoscut legislaţia şi Constituţia, Daniel Morar nu putea reforma Direcţia Naţională Anticorupţie, care, începând cu mandale sale de prim-procuror, a avut rezultate atât de lăudate la unison de instituţiile internaţionale ale statelor democrate.
”Pentru necunoscători, poate ţin dezinformările AMR, dar pentru cunoscători este clar că un procuror lucrează după legi organice din toate domeniile, nu numai după legislaţie penală, ci şi după dreptul administrativ, comercial, civil, drepturile familiei, drepturile omului, toate reglementate constituţional. Cum ar putea face un procuror DNA dosar unui demnitar, unui ministru, unui premier (cum a fost cazul lui Adrian Năstase, condamnat definitiv) fără sa cunoască Constituţia, care reglementează inclusiv imunităţile, spre exemplu”, spun specialiştii.
În plus, spun specialiştii, ”în toate dosarele importante, cu demnitari, instrumentate de DNA, s-au ridicat excepţii de neconstituţionalitate, care se judecă la Curtea Constituţională; apărarea a fost făcută de procurorul DNA, care îşi trimite motivele, iar DNA NU a pierdut aceste procese. Mai trebuie să amintim că apărările la CCR pe excepţiile invocate de avocaţii ministrilor, parlamentarilor, altor demnitari inculpaţi de DNA sunt făcute cu concursul prim-procurorului, adică al lui Daniel Morar”.
Un alt argument invocat de specalişti a fost şi ”cazul fostului premier Adrian Năstase, anchetat de DNA, trimis în judecată şi chiar condamnat cu executare într-unul din dosare, care a ridicat astfel de excepţii de neconstituţionalitate, iar DNA, sub coordonare a lui Morar, a câştigat”.
De ce este atacat mereu Daniel Morar de AMR
AMR l-a mai atacat pe Daniel Morar şi pentru că acesta a participat la şedinţele Consiliului superior al Magistraturii, în scurta perioadă în care a fost delegat pe funcţia de prim adjunct al procurorului general. Atunci l-a atacat inclusiv la instanţele de judecată, dar a pierdut.
În realitate, spun surse chiar din interiorul AMR, Viorica Costiniu, prin paravanul ei Dan Spânu, preşedintele executiv al asociaţiei, nu numai ca vrea să-şi răzbune soţul, ci vrea să-i răzbune pe toţi magistratii, foşti membri AMR, învinuiţi de Direcţia Naţională Anticorupţie în perioada în care instituţia a fost condusă de Daniel Morar.
Sunt magistraţi importanţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cum este chiar soţul Vioricăi Costiniu, Florin Costiniu, condamnat luni la patru ani închisoare cu suspendare şi 9 ani termen de încercare, ca judecatoarele Georgeta Barbălată, Maria David, Gabriela Bârsan, Iuliana Puşoiu- învinuite, plus alţi magistraţi care au fost chemaţi ca martori în dosare, dar care s-au speriat să nu devina învinuiţi şi s-au pensionat.
Între aceştia figureaza Lidia Bărbulescu, Anton Pandrea, Nicu Jidovu, Cristian Jipa şi alţi câţiva, tot de la Înalta Curte. Plus mulţi magistrati, procurori şi judecători de la instanţe superioaresai inferioare, precum gruparea de magistraţi a Gabrielei Ghiţă, adjunct al procurorului general al Romîniei, implicata în dosarul promovarilor în magistratură pe criterii clientelare sau a procurorului George Bălan, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, si a consilierului său, Marcel Sânpetru.
Mai amintim reţeaua Antonelei Costache si al Vioricăi Dinu de la Tribunalul Bucureşti, arestate de curând. Multe reţele de trafic de influenţă din magistratură au fost sau mai sunt membri AMR.
Pentru îndepărtarea lui Morar se aplică tactica folosită pentru revocarea judecătorilor incomozi din CSM
Actiunea AMR este ultimativa, anunţând şi atacarea decretului prezidenţial de numire a lui Morar la CCR şi la instanţa de judecată. Mai mult ca sigur, după această ”deschidere” a AMR, protestele vor fi continuate de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, aşa cum s-a procedat pentru revocarea judecătorilor Cristi Dănileţ şi Alina Ghica din CSM, spun sursele RL.
Reamintim că Viorica Costiniu, presedintele de onoare al Asociatiei Magistraţilor din România, nu este nimeni alta decât soţia judecătorului-fost şef de secţie la Înalta Curte – Florin Costiniu, condamnat luni definitiv la 4 ani de închisoare cu suspendare în dosarul „Reţeaua de trafic de influenţă în Justiţie” a fostului senator PSD Catalin Voicu, condamnat şi el la şapte ani închisoare cu executare. Viorica Costiniu este şi judecător la Secţia Penală a Curţii de Apel Bucureşti.
_ _ _ _
AMR a trimis preşedintelui Traian Băsescu o plângere administrativă prealabilă în care cere „revocarea în tot” a decretului nr. 326 din 25 martie 2013 privind numirea lui Daniel Morar în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, susţinând că actul este „nelegal”.
În opinia AMR, actul administrativ contestat este contrar articolului 143 din Constituţie şi articolului 61 alineatul 3 din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constuituţionale, care stabilesc trei condiţii de legalitate pentru numirea unei persoane în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, respectiv pregătirea juridică superioară, înalta competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică ori în învăţământul juridic superior.
AMR susţine că aceste trei condiţii sunt de legalitate, nu de oportunitate, care să fie lăsate la puterea de apreciere a organului care decide numirea. Astfel, numirea ca judecător al Curţii Constituţionale a unei persoane care nu are studii juridice superioare sau care nu are o activitate juridică ori în învăţământul juridic superior de cel puţin 18 ani este nulă.
Asociaţia Magistraţilor din România arată că nerespectarea condiţiilor de legalitate se sancţionează cu nulitate, iar în cazul refuzului autorităţii emitente de revocare în tot a actului administrativ, competenţa de anulare aparţine instanţei de contencios administrativ.
Potrivit AMR, Daniel Morar nu îndeplineşte condiţia de legalitate a înaltei competenţe profesionale.
„Sunt astfel de notorietate publică trei cazuri în care domnia sa, ca procuror, a încălcat grav normele juridice internaţionale convenţionale şi, prin acestea, dispoziţiile constituţionale referitoare la raporturile dintre dreptul naţional şi dreptul internaţional”, se mai arată în plângerea administrativă prelabilă trimisă preşedintelui.
AMR precizează că cele trei cauze sunt Liviu Ciupe – arestat şi trimis în judecată nelegal, fiind ulterior achitat şi obţinând despăgubiri de la instanţele naţionale, Viorel Burzo – arestat şi interceptat ambiental ilegal, aspecte constatate printr-o hotărâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Corneliu Bârsan – căruia i-a fost negată imunitatea şi faţă de care s-au trimis informaţii false în actele adresate Curţii Europene a Drepturilor Omului şi semnate de Daniel Morar, aspecte constatate în decizia CEDO şi în scrisoarea transmisă şefului Misiunii Permanente a României pe lângă Consiliul Europei.
„Aceste eşecuri profesionale şi abuzuri grave ale domnului Daniel Morar dovedesc grava necunoaştere a normelor juridice internaţionale convenţionale direct aplicabile în dreptul intern român şi a Constituţiei României, prin urmare domnia sa nu îndeplineşte condiţia de legalitate a numirii sale ca judecător la Curtea Constituţională, constând în înalta competenţă profesională”, se mai arată în documentul citat.
În 25 martie, Daniel Morar a fost numit de preşedintele Traian Băsescu în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, pentru un mandat de nouă ani, începând din 9 iunie.
În 5 aprilie, Daniel Morar anunţa că a decis să se retragă din funcţia de prim-adjunctul procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Morar spunea că atunci când preşedintele şi premierul îţi spun că este o problemă mare de constituţionalitate şi că, rămânând în fruntea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, împiedici numirile în Ministerul Public sau eşti o problemă pentru sistem, trebuie să pleci.
În aceeaşi zi, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, cu unanimitate de voturi, încetarea detaşării lui Daniel Morar în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al PICCJ începând din 15 aprilie, la solicitarea acestuia. Tot atunci s-a decis detaşarea lui Morar în funcţia de consilier al preşedintelui CSM, Oana Schmidt Hăineală, până când acesta va prelua funcţia de judecător la Curtea Constituţională.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, declara în 25 martie că numirea de către preşedintele Traian Băsescu a lui Daniel Morar ca membru al Curţii „îndeplineşte condiţiile legale”, el adăugând că fostul şef al DNA „a dovedit că este pregătit profesional”.
Întrebat dacă numirea unui procuror în funcţia de membru al Curţii Constituţionale nu încalcă spiritul legii fundamentale, Zegrean a răspuns că „mai sunt foşti procurori care au activat în cadrul Curţii şi nu le-a pus nimeni nicio piedică”. El a spus că şi procurorii sunt la fel de magistraţi ca şi judecătorii, adăugând din nou că în Constituţie nu se face o delimitare la condiţia pentru membrii Curţii privind experienţa în justiţie între judecători şi procurori.
