DNA a confirmat azi dezvăluirile României Libere de ieri cu privire la punerea sub învinuire a lui Maricel PĂCURARU şi a avocaţilor Mircea Mirel AMARIŢEI şi Sorin Ionuţ BARBU în dosarul ” Preluarea Realitatea TV”.
„Din probele administrate până în prezent, s-a stabilit că cei trei învinuiţi, în cadrul procedurii insolvenţei SC Realitatea Media, au derulat acţiuni infracţionale, inclusiv prin antedatarea contractelor de cesiune, cu scopul de a prejudicia societatea respectivă” se precizează într-un comunicat al procurorilor anticorupţie.
Ancheta continuă cu noi audieri, administrări de probe, confruntări şi căutarea altor circa 19 persoane, care luni nu au fost găsite pentru a fi audiate.
România Liberă dezvăluia ieri că în dosarul insolvenţei Realitatea TV de la DNA au fost puse sub învinuire mai multe persoane între care acţionarul majoritar Maricel Păcuraru (partenerul de afaceri al lui Cosmin Guşă); doi avocaţi: Mircea Mirel Amariţei şi Gabriel Baciu; Madi Daniela Ionescu, acţionar minoritar ( o apropiată a lui Păcuraru), precum şi apropiata lui Elan Schwartzenberg, Monica Hoffman.
Fratele lui Elan Scwartzenberg, Fabian, director general al Realitatea, audiat luni seara la DNA, a fost pus sub învinuire, de asemenea.
Gruparea Elan Scwartzenberg contra gruparea Maricel Păcuriu&Cosmin Guşă, lupta cu „arme” nelegale pentru Realitatea TV
Sursele RL spun că ar exista două grupări, care ,prin două tipuri de infracţiuni , au încercat să preia Realitatea TV.
Prima grupare ar fi a lui Elan Schwartzenberg ( din care ar face parte fratele său, Fabian,şi apropiata sa, Monica Hoffman, dar şi alte persoane folosite drept paravan în societăţi comerciale) . Gruparea Elan s-ar fi erijat în patroni ai Realitatea ca deţinători a circa 52 % din acţiuni. Operaţiunea s-ar fi făcut nelegal, printr-o firmă de tip off-shore, cu bani proveniţi din evaziune fiscală, prin traficul de influenţă făcut de Codruţ Marta, fostul şef de cabinet al lui Sorin Blejnar, ex- şef ANAF.
A doua grupare ar fi a lui Maricel Păcuraru, grupare apăruta ca acţionar minoritar în aprilie 2012 în Realitatea Media, cu o firmă din care 50% apartine lui Cosmin Guşă. Această grupare, cu ajutorul unor avocaţi, ar fi făcut contracte fictive, tot prin societăţi comerciale, pentru a îndatora Realitatea şi a se înscrie astfel la masa credală cu o sumă cât mai mare. Gruparea Maricel Păcuraru ar fi preluat conducerea Realitatea TV prin astfel de acţiuni dolosive.
Avocaţii ar fi suspectaţi de fals deoarece i-ar fi ajutat să încheie contractele fictive de îndatorare a Realitatea. Totalul creanţelor astfel umflate ar fi de circa 104 miliarde de lei noi.
Infracţiunile s-ar fi derulat între anii 2011-2012.
Cum a pornit scandalul
Investigaţiile au fost declanşate ca disjungere dintr-un dosar în care au fost trimişi în judecată fostul şef al ANAF , Sorin Blejnar, şeful său de cabinet, Codruţ Marta ( dispărut), Radu Nemeş şi alte persoane. Anchetatorii au descoperit că o parte din bani ar fi ajuns la Elan Schwartzenberg ca să cumpere Realitatea Media de la copii lui Sorin Ovidiu Vîntu, Ioana şi Ionuţ. Banii proveneau din evaziunea cu combustibili, ce ar fi fost protejată de Blejnar şi Marta.
De altfel, o sursă a Românie Libere ne-a relatat că atât pe vremea cînd era şef de cabinet la ANAF, cât şi după ce a părăsit funcţia, Codruţ Marta ( care a fost şi administrator al agenţiei de ştiri NEWSIN, componentă a grupului Realitatea), frecventa sediul conducerii holdingului Realitatea , mai precis pe Elan Scwartzenberg , scopul său fiind asigurarea finanţării postului de televiziune. Prietenia dintre cei doi era de notorietate şi era asumată.
Rezumând, între anii 2011-2012 s-a dus un război subteran pentru preluarea Realitatea TV între grupările Elan Scwartzenberg ( acum, dispărut din ţară) , pe de o parte , iar pe de alta de gruparea Maricel Păcuraru-Cosmin Guşă.
Guşă a fost audiat în urmă cu două luni, în calitate de martor, ca de altfel şi Sorin Ovidiu Vîntu şi copiii acestuia. După audieri, Cosmin Guşă s-a mutat din Bucureşti la Oradea cu întreaga sa familie.
Pe lîngă Codruţ Marta (cercetat în lipsă deoarece este dispărut), Maricel Păcuraru, Elan ( cercetat în lipsă; se presupune că a plecat din ţară) şi Fabian Schwartzenberg, Monica Hoffman, ca şi avocaţii Mircea Mirel Amariţei şi Gabriel Baciu, au mai fost învinuite „paravanele”: Daniela Madi Ionescu, Adrian Radu, Adrian Marian Vîlsan, Tamara Bătrînache, Ioana Nadolu, Geraldina Neagoe, Carmen Stăncescu.
Infracţiunile ar fi de spălarea banilor, complicitate la înşelăciune, bancrută frauduloasă, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor sub forma complicităţii, a participaţiei improprii sau a tentativei, fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Modul de acţiune al celor două grupări, descris de procurori
Din rezoluţia de începere a urmăririi penale formulată de procurorii anticorupţie a rezultat faptul că în cursul anilor 2011 şi 2012, învinuiţii (aparent acţionari majoritari sau acţionari minoritari la diverse firme-paravan) au derulat acţiuni infracţionale pentru influenţarea deciziilor în cadrul procedurii insolvenţei, în mod direct sau prin persoane fizice ori juridice interpuse, în scopul influenţării deciziilor referitoare la SC „Realitatea Media” SA şi preluării controlului asupra acestei.
Scopul urmărit de fiecare grupare: asigurarea controlului asupra deciziilor luate în cursul procedurii insolvenţei, astfel încât să înscrie o sumă cât mai mare în tabelul creanţelor care determina schimbarea componenţei Comitetului Creditorilor al societăţii aflate în insolvenţă şi a numărului de membri.
Astfel, din probele administrate de procurorii anticorupţie în cauză a rezultat că demersurile infracţionale au fost derulate pe două paliere:
1. Gruparea lui Elan s-ar fi folosit de 5 milioane de euro din evaziune pentru creditatrea Realitatea
Pe un palier, demersurile infracţionale au fost derulate de un învinuit care, deşi avea doar calitatea de persoană interpusă, s-a erijat în patron şi a solicitat intrarea în insolvenţă ( gruparea lui Elan-nn) . Apoi, folosindu-se de persoane juridice ori fizice interpuse, s-a erijat în creditor al SC „Realitatea Media” SA şi, sub pretextul finanţării acesteia, prin mărirea succesivă a creanţei ( prin înscrieri de contracte de cesiune ori facturi fictive în contabilitate) a urmărit să se înscrie în tabelul definitiv al creanţelor cu 52% din totalul creanţelor şi a urmărit înstrăinarea Realitatea.
Potrivit probelor administrate, suma iniţială de 5.000.000 euro folosită pentru creditarea SC „Realitatea Media” SA provenea din evaziune fiscală sau din contracte fictive de împrumut. Unul dintre creditorii lui Elan ar fi fost Codruţ Marta, prin paravane.
2. Gruparea lui Păcuraru-contracte fictive
Pe un alt doilea palier, demersurile infracţionale au fost derulate şi de alte persoane -acţionari minoritari- , coordonate în principal şi la vedere de Maricel Păcuraru, care, în complicitate cu persoane fizice ( avocaţi) şi persoane juridice, au falsificat, prin antedatare, contracte de cesiune, iar prin interpuşi, au înregistrat modificări fictive ale structurii acţionariatului pe care le-au depus la Oficiul Registrului Comerţului. Faptele au fost desfăşurate în acelaşi scop al obţinerii unor foloase băneşti din masa credală a Realitatăţii Media aflate în insolvenţă.
Unde este Codruţ Marta?
Om de afaceri, fost coleg de şcoală cu fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, Codruţ Marta a fost o aproape un an ( pînă la mijlocul anului 2010) şeful de cabinet al acestuia. Marta era prieten şi cu Elan Schwartzenberg, fostul soţ al vedetei Mihaela Rădulescu. Elan şi Codruţ Marta mergeau împreună la partide vânătoare.
In 2011, Elan Schwartzenberg, devenit proprietar al Realitatea ( a cumpărat acţiunile de la copii lui Vîntu) i-ar fi propus lui Marta să fie preşedinte la Realitatea TV.
Surse specilizate au declarat pentru România Liberă că spre sfârşitul anului 2011, Marta ar fi cerut înapoi banii de la „omulde afaceri care a cumpărat Realitatea”, adică de la Elan. După cîteva luni, Marta a dispărut fără urmă. Soţia sa l-a declarat disparut. Căutările lui Marta au început în luna mai 2012, când era suspectat deja că a protejat evaziunea fiscală cu produse petroliere.
Deşi este căutat din luna mai 2012, Codruţ Marta nu a fost încă descoperit. Specialiştii consultaţi de România Liberă nu au exclus ipoteza ca Marta să fi fost ucis şi îngropat sub vreo placă de beton sau „pe dealurile Moldovei” sau să se afle într- una dintre cele trei ţări ale lumii care nu extrădează, şi anume Cuba, Belize şi Sudan.
În dosarul „Realitatea TV”, procurorii ar avea probe că Marta a finanţat Realitatea TV prin trafic de influenţă la ANAF şi presiuni la firme care făceau contrabandă cu produse petroliere. Prietenia dintre Codruţ Marta şi Elan Schwartzenberg era de notorietate. Acum, şi Elan Scwartzenberg este căutat deoarece ar fi părăsit România.
