Opinia publică a fost contrariată de faptul că Poliţia Capitalei a precizat că presupusul violator al jurnalistei din Bucureşti era sub supravegherea autorităţilor, fiind eliberat condiţionat. Ministerul Justiţiei susţine însă, într-un document oficial, că o monitorizare „consolidată” a condamanţilor care ies din închisoare va fi făcută abia din 2014.
Deocamdată nu există în România o supraveghere permanentă a condamnaţilor eliberaţi din închisoare înainte de a termina executarea pedepsei, admite chiar Ministerul Justiţiei într-un document oficial. “Legislaţia penală în vigoare nu prevede un sistem de monitorizare a infractorilor liberaţi condiţionat sau la termen din penitenciar”, scriu reprezentanţii instituţiei într-un răspuns oferit în mai la interpelarea unui deputat. Abia de anul viitor, când va intra în vigoare noul Cod Penal, autorităţilor vor putea folosi “sisteme electronice de supraveghere”, care să le permite prevenirea unor infracţiuni ce ar putea fi comise de cei eliberaţi condiţionat.
Până atunci, infractorii nu au decât obligaţii care se bazează mai degrabă pe buna lor credinţă. Iar acest lucru a fost vizibil în cazul jurnalistei din Bucureşti violată săptămâna trecută tocmai de o persoană care fusese eliberată condiţionat din închisoare cu numai două luni înainte. Când Ninel Mogoşeanu a fost arestat săptămâna aceasta, anchetatorii au afirmat că acesta se afla sub monitorizarea poliţiştilor de la secţia 5 din Capitală. Bărbatul, condamnat în 2007 la 11 ani de închisoare tot pentru viol, ieşise din Penitenciarul Găeşti în iulie, după ce comisia de specialitate a stabilit că a dovedit că stăruinţă în muncă, disciplină şi îndreptare, iar “din evaluarea psihologică întocmită cu privire la petent, reiese că acesta a fost preocupat de dezvoltarea abilităţilor pro sociale, fiind caracterizat drept o persoană comunicativă”, după cum a relatat presa centrală.
Cu toate acestea, deşi se afla sub monitorizare, după cum a admis chiar Poliţia Capitalei, Ninel Mogoşeanu nu numai că a violat-o pe jurnalistă, dar a fost prins o săptămână mai târziu după ce ar fi încercat să o agreseze şi pe secretare unei universităţi din Bucureşti.
Dă cu subsemnatul o dată pe săptămână
Ce înseamnă prin urmare monitorizarea despre care au vorbit autorităţile? Am încercat să aflăm detalii de la purtătorul de cuvânt al Poliţiei Capitalei, Emilia Mihai. Aceasta ne-a cerut un răgaz pentru a se documenta, după care a evitat un răspuns clar şi nu a mai răspuns la telefon.
Din documentele Ministerului Justiţiei reiese însă că, în prezent, principala obligaţiei a unei persoane eliberată condţionat este aceea de se prezenta săptămânal la serviciul de probaţiune, unde semnează de prezenţă. De asemenea, monitorizarea nu înseamnă că un agent de poliţie îl urmăreşte pas cu pas pe cel vizat, ci, că că-l poate vizita din când în când la domiciliul său, că eliberatul trebuie “să anunţe, în prealabil, orice schimbare a locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă”.
Dar sistemul de probaţiuni, cu aceste reglementări, va fi consolidat abia de anul viitor, se arată în răspunsul instituţiei la interpelarea deputatului.
Cazul lui Ninel Mogoşeanu nu este singurul de acest fel din România. Un ieşean, arestat în 2010 pentru că a înţepat pe stradă 16 femei, mai fusese eliberat condiţionat de două ori înainte. Tot de două ori a fost scos din închisoare înainte de a-şi termina pedeapsa şi Viorel Zosineanu, deşi comisese trei violuri şi două crime.
Două dintre ţările care folosesc brăţări electronice pentru a avea control permanent al persoanelor eliberate condiţionat sau în arest la domiciul sunt SUA şi Marea Britanie. În 2012, acest sistem a fost introdus şi în Polonia pentru persoanele care au la activ o condamnare pentru pedofilie. O propunere similară a mai fost făcută în România şi în 2006, dar atunci a fost respinsă de parlamentari.