În ziua în care a decis punerea în libertate a liderului CNSLR-Frăţia, prins în flagrant luând mită, aceeaşi judecătoare a prelungit, în schimb, mandatele de arestare în cazurile unui inspector ANAF şi al unui consultant fiscal, acuzaţi de trafic de influenţă.
Motivarea hotărârii judecătoreşti care l-a scăpat de arestare pe Marius Petcu, după ce procurorii DNA l-au prins în flagrant luând mită 40.000 euro de la un om de afaceri, pentru a-l ajuta să obţină lucrări de la Sind România (firma confederaţiilor sindicale), scoate la iveală câteva detalii care rămân neclare. Curtea de Apel Bucureşti apreciază că Petcu poate fi cercetat în libertate, deşi există indicii că preşedintele CNSLR, Frăţia a luat şpagă constant, din 2009 şi până când a fost prins în flagrant de procurorii DNA, de la omul de afaceri Petre Scrieciu, denunţătorul său. „În cauză, există indicii temeinice (…) din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul P.M.G. (Petcu Marius Gabriel – n.r.) a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală (luare de mită – n.r.), având în vedere pro-bele administrate pe parcur-sul urmăririi penale până în prezent”, se arată în încheierea Curţii de Apel Bucureşti, prin care a fost însă respinsă arestarea preşedintelui CNSLR-Frăţia. Judecătorul Anca Alexandrescu reţine ca probe ale săvârşirii faptei declaraţiile făcute de martori, denunţul, procesul verbal de redare a conţinutului convorbirilor telefonice purtate, precum şi procesul verbal de constatare a flagrantului, de joi, 24 martie.
Cum îşi explică judecătorul decizia
Totuşi, magistratul susţine că în cazul lui Marius Petcu nu putem vorbi de pericolul social ca motiv pentru arestarea liderului CNSLR-Frăţia, considerând necesară doar impunerea interdicţiei de a părăsi ţara. „Detenţia preventivă nu se justifică decât dacă anumite indicii concrete relevă o veritabilă cerinţă de interes public care prevalează, în ciuda prezumţiei de nevinovăţie, asupra regulii de respectare a libertăţii individuale stabilite la art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (cauza McKay contra Regatului Unit)”, mai adaugă judecătoarea Alexandrescu. Practic, aceasta consideră că un lider al celei mai mari confederaţii sindicale din România, care poate influenţa inclusiv declanşarea de proteste de stradă, nu merită arestat, chiar dacă sunt indicii că a luat şpagă pentru a direcţiona banii membrilor de sindicat către o firmă unde avea interese personale.
Dubla măsură a magistratului?
În aceeaşi zi în care a respins arestarea lui Marius Petcu, judecătoarea Anca Alexandrescu a dispus însă prelungirea arestării preventive într-un alt dosar de corupţie. Este vorba de cel în care consultantul fiscal Marius Stăncescu şi inspectorul ANAF, Adrian Gavrilă, sunt acuzaţi de procurorii DNA de trafic de influenţă. Aşadar, judecătoarea a considerat că o acuzaţie de luare de mită, precum cea adusă de procurori sindicalistului Marius Petcu, nu prezintă pericol social, dar una de trafic de influenţă da. Asta, în condiţiile în care, din punct de vedere al nivelului social, Petcu, Stăncescu şi Gavrilă se află în aceeaşi zonă: nu au comis acte de violenţă şi au studii superioare. O decizie finală privind cercetarea, în arest sau în libertate, a liderului CNSLR-Frăţia se va fi luată mâine, când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va soluţiona contestaţia DNA făcută împotriva punerii în libertate a lui Petcu.
Petcu-Mitrea-Bucşaru-soţul judecătoarei
România Liberă a dezvăluit în ediţia de ieri existenţa unor stranii coincidenţe în dosarul lui Marius Petcu. Este vorba de conexiuni cel puţin interesante între mai multe personaje cu liderul sindical, dar şi cu ancheta pornită de DNA.
Pe de o parte, Miron Mitrea este naşul de cununie al lui Marius Petcu. Pe de altă parte, firmele magnatului Dumitru Bucşaru au făcut afaceri profitabile cu Ministerul Transporturilor, pe vremea când instituţia era condusă de Mitrea, în guvernul Adrian Năstase. Nu în ultimul rând, soţul judecătoarei Anca Alexandrescu, cea care l-a eliberat pe Petcu, a fost angajatul fiicelor lui Bucşaru.
