Bosnia a fost somată, miercuri, de Bruxelles şi Washington să ratifice un acord comercial cu Uniunea Europeană, reclamat de Croaţia, afirmând că un refuz ar putea pune în pericol apropierea sa de UE şi sprijinul instituţiilor financiare internaţionale, transmite Agerpres.
Acordul de Stabilizare şi de Asociere (ASA) se referă în special la comerţ. Bosnia îl semnase deja în 2008, împreună cu alte 27 de ţări membre ale UE, dar acesta a trebuit să fie adaptat noilor circumstanţe după aderarea Croaţiei la UE în 2013.
‘Evenimentele din zilele următoare ar putea avea un efect determinant pentru prosperitatea şi securitatea ţării în cursul următorilor 10 ani’, au avertizat ambasadoarea SUA la Sarajevo, Maureen Cormack, şi şeful delegaţiei UE în Bosnia, Lars-Gunnar Wigemark, într-un comunicat comun.
Bosnia şi-a depus oficial cererea de aderare la UE în februarie, după ani de stagnare pe calea europeană, din cauza disputelor intercomunitare.
Această candidatură ar putea fi tratată la Bruxelles în iulie, dar cu condiţia ca Bosnia să îndeplinească anumite condiţii, în special adoptarea acestui acord comercial modificat, potrivit unor conducători bosniaci.
‘Bosnia va trebui să accepte adoptarea ASA. Fără această adoptare – care, în sine, va fi benefică pentru poporul Bosniei – nu există garanţie că ţara va putea merge spre viitoarea etapă a aderării la UE’, se poate citi în comunicatul ambasadorilor.
Negociat de reprezentanţi bosniaci şi bruxellezi, acest acord trebuie să fie aprobat de preşedinţia colegială a Bosniei, dar membrul sârb al acesteia, Mladen Ivanic, i s-a opus.
Autorităţile entităţii sârbe din Bosnia şi reprezentanţi ai sectorului agricol au afirmat că documentul este ‘dezavantajos’ pentru Bosnia şi că adoptarea lui va ‘ruina’ producţia locală, în special sectorul lactatelor.
Ambasadorii avertizează că o nouă încetinire a procesului de apropiere a Bosniei de UE riscă să pună în pericol vărsarea fondurilor internaţionale, în special cele din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI).
Ei precizează că este vorba despre aproximativ 2 miliarde de euro, a căror livrare este prevăzută într-o perioadă ‘de trei-patru ani’ pentru stabilizarea bugetului statului şi pentru dezvoltarea infrastructurilor
