Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, vineri, cu votul a 61 de deputați, o declarație privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul țării, informează portalul Deschide.md, care amintește că la 21 iulie se împlinesc 25 de ani de la semnarea Acordului privind principiile reglementării pașnice și a conflictului armat din regiunea transnistreană.
UPDATE 23.30: Parlamentul Republicii Moldova a votat, vineri, Declaraţia înaintată de deputaţii din Partidul Democrat privind retragerea trupelor ruseşti din Transnistria. În favoarea declarației au votat 61 din cei 101 de parlamentari, potrivit Unimedia.info.
17.07: Vicepremierul Rusiei, Dmitri Rogozin, a reacţionat, vineri după-amiază, faţă de declaraţia adoptată de parlamentarii moldoveni. Astfel, oficialul rus le-a amintit moldovenilor de războiul ruso-georgian din 2008, care a început după o încercare a Georgiei de a înlătura trupele ruse din regiunea separatistă Osetia de Sud, relatează Deschide.md
„Apropo, atunci când georgienii i-au atacat pe civilii şi pacificatorii ruşi din Osetia de Sud, parlamentarii au cerut retragerea trupelor Federaţiei Ruse. Toţi ţin minte cum s-a terminat această situaţie”, a atras atenția vicepremierul rus, într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook.
În plus, el a ataşat postării şi o ştire din urmă cu zece ani a agenţiei Ria Novosti, care titrează: „Georgia dezbate problema modificării statutului de pacificare în Abhazia”. Astfel, Dmitri Rogozin a făcut în acest sens trimitere la un articol al declaraţiei adoptate de către parlamentarii moldoveni, într-o şedinţă boicotată de către socialişti şi care a coincis cu vizita premierului român Mihai Tudose la Chişinău.
17.00: Analistul politic Cristian Pîrvulescu a declarat, vineri, pentru Agerpres, în contextul în care Parlamentul de la Chișinău cere retragerea trupelor rusești din Republica Moldova, că este vorba de confruntările dintre majoritatea parlamentară și președinte, linia pro-europeană care se confruntă cu linia pro-rusă, dar și de o provocare la adresa Rusiei.
„Această decizie se înscrie, pe de o parte, în contextul politicii interne, pe de altă parte, al politicii internaționale. În ceea ce privește politica internă moldovenească, este vorba despre confruntările permanente care există între majoritatea parlamentară și președinte, linia pro-europeană care se confruntă cu linia pro-rusă și pregătirea alegerilor parlamentare", a comentat Cristian Pîrvulescu.
În opinia sa, este vorba și de o provocare la adresa Rusiei. „Rusia este cea care menține această situație greu de acceptat în dreptul internațional, prezența unor trupe străine și cu conflicte înghețate, gata oricând să fie reluate pentru a-și întări poziția în zonă. Să nu uităm că totul se întâmplă în contextul în care în estul Ucrainei se vorbește despre proclamarea unui stat care ar putea fi recunoscut de Rusia", a mai spus el.
Întrebat dacă poate fi o legătură între vizita premierului Tudose la Chișinău și această decizie a Parlamentului moldovean, Pîrvulescu a spus: „Cred că nu a fost declanșatorul vizita primului ministru Tudose, dar nu este nici o simplă coincidență".
„Este legată (decizia Parlamentului moldovean — n.r.) de contextul privind situația din Ucraina, pe de o parte, presiunile europene pentru respectarea acordurilor de la Minsk și totodată încercarea separatiștilor de a pune comunitatea internațională, cu sprijinul Moscovei, în fața unui fapt împlinit. Există un risc pentru Moldova, din punctul acesta de vedere, ca, după modelul est-ucrainean, și Transnistria să se declare independentă, în cazul în care se va întâmpla asta în estul Ucrainei și tendințele acestea se manifestă la Tiraspol și nu ar fi nici măcar o noutate. Așa că și Parlamentul moldovean, oricine ar fi în Parlamentul moldovean, nu poate să accepte o situație neclară din punctul de vedere al suveranității", a adăugat analistul.
16.45: Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, susține că declarația adoptată, vineri, de Parlamentul Republicii Moldova referitoare la retragerea trupelor ruse de pe teritoriul țării este „un anume semnal, dar trebuie urmărit", potrivit Agerpres.
„Este un anume semnal, dar trebuie urmărit. Aș fi prudent deocamdată. Discuția se poartă de foarte mult timp, a fost și o decizie a Organizației pentru Securitate și Cooperare din Europa la Istanbul în 1999 privind retragerea trupelor Federației Ruse din Transnistria. În ultima perioadă, practic, sunt dislocați în zonă cam o mie două sute de militari având o dublă sarcină. În primul rând, să asigure securitatea depozitelor de explozibil și armament care nu pot fi deplasate pentru distrugere deoarece sunt foarte vechi, sunt din perioada sovietică și sunt extrem de periculoase, și în al doilea rând, misiunea de peacekeeping din care fac parte patru categorii de forțe: ucrainean, moldovean, rus și transnistrean", a spus Cristian Diaconescu, pentru Agerpres.
Fostul ministru de Externe a punctat faptul că, în ultima perioadă, mai ales după dezvoltările din Ucraina și după ocuparea Peninsulei Crimeea, autoritățile de la Chișinău au limitat drastic accesul soldaților ruși.
„Practic, trupele din Transnistria sunt asigurate în special de transnistreni, cam 90%, care au cetățenie rusă. Oricum, au luat și o decizie cei de la Chișinău în legătură cu securizarea, împreună cu poliția de frontieră ucraineană, a granițelor Transnistriei. Este o dezvoltare, dar trebuie văzut dacă există și din acest punct de vedere o strategie coerentă pe care statele din regiune, mai ales România, să o urmărească cu interes și chiar să o sprijine la un moment dat", a mai spus Diaconescu.
Fostul ministru de Externe mai susține că decizia nu reprezintă o provocare.
„Nu are de ce să fie o provocare, poate face obiectul unei discuții bilaterale constructive, având drept scop detensionarea situației din Transnistria, deoarece orice prezență militară fără un mandat internațional reprezintă un factor destabilizator. Din acest punct de vedere, o decizie politică poate fi privită și dintr-o perspectivă constructivă, deci nu văd de ce un alt vector politic de la Chișinău ar aborda delimitativ o hotărâre a unui Parlament, mai ales că doar în urmă cu 24 de ore a salutat și a promulgat într-o jumătate de oră o decizie privind votul mixt luată de același Parlament de la Chișinău", a mai precizat Diaconescu.
Conform unor parlamentari, „staţionarea continuă a trupelor ruse şi întărirea prezenţei militare a acestora în partea de est a Republicii Moldova, constituie încălcări ale prevederilor constituţionale privind independenţa, suveranitatea, integritatea teritorială şi neutralitatea permanentă a statului moldovean”.
Totodată, „menţinerea pe teritoriul Republicii Moldova a unui volum mare de arme şi echipament militar reprezintă o ameninţare constantă a securităţii şi stabilităţii regionale şi europene în general”.
Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a condamnat, vineri, declaraţia aprobată de parlamentarii moldoveni. Liderul socialist a explicat că asemenea acţiuni ”au ca scop înrăutăţirea relaţiilor cu Federaţia Rusă”, relatează Deschide.md
„Această provocare face parte dintr-o serie de acţiuni din partea majorităţii parlamentare sub conducerea Partidului Democrat privind tensionarea situaţiei în regiune şi, în primul rând, în relaţia cu Rusia în ajunul vizitei vicepremierului Federaţiei Ruse, Dmitrii Rogozin, în Moldova. Voi aminti doar despre unele dintre asemenea acţiuni: expulzarea diplomaţilor ruşi, lupta cu aşa-numita propaganda rusă, refuzul de a participa în activităţile structurilor CSI”, a declarat preşedintele moldovean într-un mesaj postat în limba rusă pe Facebook.
De asemenea, acesta a explicat că declaraţia parlamentarilor „sumbină acele succese care au fost atinse împreună cu autorităţile ruse, şi anume în domeniul exportului produselor moldoveneşti, cooperării regionale, educaţionale şi a programelor umanitare”.
