Günter Krichbaum, şeful Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul german, a declarat că Ungaria, România şi Bulgaria nu riscă o "putinizare", dar vede unele motive de îngrijorare în ceea ce priveşte evoluţia situaţiei politice interne din aceste ţări, se arată într-un interviu publicat de Deutsche Welle şi preluat de Mediafax.
Prin anexarea Crimeei, situaţia din regiune s-a schimbat per ansamblu, iar preşedintele rus Vladimir Putin nu poate spera la susţinere sau simpatie aici, consideră el. "Mai mult, ţările din centrul şi estul Europei pot vedea clar că apartenenţa la UE şi NATO le protejează de agresiunea lui Putin. Dacă Ucraina ar fi fost membră UE sau NATO, Rusia probabil că nu ar fi riscat să anexeze Crimeea ilegal", susţine Krichbaum.
Dacă prin "putinizare" se înţelege creşterea influenţei Rusiei asupra deciziilor de politică internă şi externă a unor ţări membre UE, el susţine că nu vede o astfel de evoluţie. "Dimpotrivă, devreme ce toate cele 28 de state membre au sporit sancţiunile împotriva Rusiei. În România, de exemplu, rezervele faţă de Moscova şi fanteziile pansovietice sunt considerabile. Prin conflictul îngheţat din Transnistria, România are un conflict cauzat de Rusia chiar la uşa ei", a mai spus parlamentarul german.
Niciuna dintre ţările central şi est-europene, membre UE şi NATO, nu sunt dornice să aparţină iar Pactului de la Varşovia. Pactul de la Varşovia este istorie, dar există constrângeri economice care afectează politicile acestor state, care au relaţii economice bilaterale cu Rusia. "Astfel, unele state sunt dependente în proporţie de 100 la sută de energia rusă. Trebuie să luăm în considerare acest lucru, bineînţeles, şi să ajutăm la reducerea acestei dependenţe".
