Eurogrup s-a reunit la Bruxelles pentru a găsi o ieşire din criza greacă, dar, deşi negocierile merg într-o direcţie bună, drumul spre un acord de finanţare este încă lung. Ministrul de Finanţe elen a amintit că „Grecia riscă să nu mai aibă lichidităţi în două săptămâni“.
„Problema lichidităţilor este teribil de urgentă, toată lumea o ştie“, a declarat ministrul grec de Finanţe, Iannis Varufakis, prezent la Bruxelles la reuniunea omologilor săi din zona euro. El a precizat că în două săptămâni ţara sa nu va mai avea lichidităţi, cu alte cuvinte intră în faliment, însă Atena şi creditorii externi nu au ajuns la un acord privind finanţarea Greciei. Varufakis, care prin acţiunile sale oscilante şi tergiversări a călcat pe nervi delegaţiile creditorilor Greciei, motiv pentru care a fost înlocuit în echipa elenă de negociatori ai datoriei externe, a venit luni din nou cu reproşuri, estimând că Eurogrup nu a „considerat util să menţioneze“ astăzi această problemă a lichidităţilor, preferând să insiste „public asupra marilor avansări obţinute“.
Lipsa lichidităţilor se datorează negocierilor prea îndelungate cu creditorii – UE şi FMI – asupra continuării ajutorului internaţional pentru Grecia, guvernul asigurând mereu că va continua să-şi onoreze obligaţiile atât externe, cât şi interne“. Negocierile trenează din februarie, noul guvern elen al stângii radicale căutând să forţeze mâna creditorilor şi instituţiilor europene, amenințând iniţial cu o ieşire din sistemul euro. Următoarea rambursare importantă a Greciei va fi la 5 iunie, ceea ce lasă un spaţiu de doar câteva săptămâni pentru găsirea unui acord. Într-un scurt comunicat, miniştrii de Finanţe ai zonei euro au „salutat progresele“ în negocierile dintre Atena şi creditori, insistând asupra faptului că în vederea unui acord sunt necesare „mai multe eforturi“. „Salutăm intenţia autorităţilor elene de a-şi accelera munca cu instituţiile“, arată comunicatul, care reaminteşte că plata tranşei din creditul de ajutor aşteptat de Atena, de 7,2 miliarde euro, a fost condiţionată de un acord cu UE şi FMI.
În timp ce Eurogrup s-a reunit la Bruxelles, Grecia anunţa că a efectuat o plată de 750 milioane de euro către FMI, un efort salutat de zona euro, care a rămas prudentă. Pentru rambursarea sumei către FMI, Grecia a acţionat „fondul de urgenţă“, un fond din Banca Greciei destinat „necesităţilor extraordinare“.
Scenariile „troicii“
Faţă de un faliment iminent al Greciei, „troica“ prevede un scenariu pozitiv şi trei scenarii negative. Cel pozitiv prevede ca Grecia să îndeplinească toate obligaţiile asumate, în aşa fel ca Atena să obţină banii până la finele celui de-al doilea program auxiliar. Primul scenariu negativ presupunea ca un guvern reformator să prezinte propuneri real substanţiale la reuniunea Eurogrup din 11 mai. Al doilea scenariu negativ se derulează şi presupune că Grecia nu vrea să accepte obligaţiile, iar în cursul următoarelor săptămâni statul elen nu va putea plăti FMI şi BCE ratele datoriei. În al treilea scenariu, experţii „troicii“ se bazează pe un guvern grec complet necooperativ, care, recunoscând datoria şi neputând plăti salariile şi pensiile, justifică introducerea unei monede paralele.
Guvernul grec de stânga al premierului Alexis Tsipras negociază de luni de zile cu ţările zonei euro pentru continuarea ajutorului financiar, dar una dintre condiţiile prealabile, cea de a prezenta o listă de reforme, este încă neonorată. Tsipras a încercat să obţină ajutor de la Moscova, o tentativă care nu a adus banii visaţi la Atena.
Metode comuniste
Tergiversarea negocierilor cu creditorii până ce s-a ajuns la acest termen ultimativ denotă că Atena are un plan? Marţi, 5 mai, într-o notă ofensivă, biroul premierului grec imputa blocajul actual al discuţiilor unor „grave dezacorduri între FMI şi UE“ care au provocat „mari riscuri asupra negocierilor“. Guvernul asigură că, „în acest context, nu poate avea loc un compromis. Responsabilitatea revine doar instituţiilor şi coordonării lor deficitare“. După o zi, schimbare radicală de ton – Tsipras calmează jocul şi înmulţeşte convorbirile telefonice. Cu preşedintele francez, dar şi cu cel al Comisiei Europene.
Accentul a fost pus pe reglementarea pieţei muncii şi a sistemului de pensii, cerute de creditori. Dar Atena persistă prin a sufla alternativ, ba rece, ba cald, în negocieri. Tactica guvernului de stânga uimeşte şi epuizează la Bruxelles, dar şi la Atena. În Grecia, Tsipras vrea să îi asigure pe cei care cred că această linie dreaptă a negocierilor va duce la concesii prea îndepărtate de programul cu care partidul său de extremă stânga, Syriza, a cucerit puterea.
Şi, arătând cu degetul diviziunile creditorilor, guvernul şi miniştrii săi marxişti se adresează înainte de toate opiniei publice elene şi în trecere speră să obţină câteva concesii.
În plan extern, artificiile lui Tsipras nu au avut şi nici nu au succes. Dacă vrea bani, trebuie să-şi achite obligaţiile. Vorbele sunt doar pentru cei care mai cred în promisiunile făcute doar pentru a ajunge la putere.
Următoarea rambursare importantă a Greciei va fi la 5 iunie, ceea ce lasă un spaţiu de doar câteva săptămâni pentru găsirea unui acord.
Grecia anunţa că a efectuat o plată de 750 milioane de euro către FMI, un efort salutat de zona euro care a rămas prudentă.Atena. Jocurile guvernului de stânga al premierului Tsipras cu creditorii şi instituţiile UE au adus ţara într-o gravă criză financiară
