Turcia a decis să suspende temporar prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului, ca urmare a intrării în vigoare a stării de urgență, pentru trei luni, în urma loviturii de stat eșuate.
UPDATE 14.32: Turcia a decis să suspende temporar prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului, ca urmare a intrării în vigoare a stării de urgență, a declarat un oficial guvernamental, citat de cotidianul Hurriyet.
Potrivit sursei citate, decizia nu va afecta drepturile și libertățile fundamentale.
„Și Franța a declanșat starea de urgență și au suspendat mai multe prevederi ale Convenției Europene a Drepturilor Omului”, a declarat vicepremierul și purtătorul de cuvânt al Guvernului turc, Numan Kurtulmuş.
Potrivit acestuia, instituirea stării de urgență nu vine în contradicție cu Convenția.
Potrivit articolului 15 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, „în caz de război sau de alt pericol public ce ameninţă viaţa naţiunii, orice Înaltă Parte Contractantă poate lua măsuri care derogă de la obligaţiile prevăzute de prezenta Convenţie, în măsura strictă în care situaţia o impune şi cu condiţia ca aceste măsuri să nu fie în contradicţie cu alte obligaţii care decurg din dreptul internaţional”.
Starea de urgență oferă guvenului oportunitatea de a lupta împotriva celor care au pus la cale lovitura de stat eșuată și să „curețe” aparatul de stat de membri organizației lui Gulen, a mai spus vicepremierul turc. „Vreau să vă asigur că drepturile fundamentale și drepturile cetățenilor nu vor fi afectate. Poporul poate sta liniștit”.
13.44: Şeful statului turc, Recep Tayyip Erdogan, se va întâlni joi cu preşedintele Curţii Constituţionale, Zuhtu Arslan. Aceasta este prima întrevedere a celor doi, după lovitura de stat eșuată de săptămâna trecută, informează AFP, citat de Agerpres.
13.33: Moscova consideră că decretarea stării de urgență reprezintă „o chestiune internă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de EFE.
Pe de altă parte, Peskov a dat asigurări că nu este la curent cu informaţiile potrivit cărora Rusia a avertizat Turcia că în această ţară urma să aibă loc o lovitură de stat, după cum s-a vehiculat în presa de la Teheran. „Nu am această informaţie şi nu ştiu la ce surse se referă”, a insistat Peskov
13.25: Preşedinţia turcă a dezminţit, joi, orice apel la rugăciune din partea preşedintelui ţării, Recep Tayyip Erdogan, după difuzarea unei înregistrări atribuite şefului statului de către un cotidian proguvernamental, relatează AFP, citat de Agerpres.
„Preşedintele n-a făcut apel la rugăciune în această dimineaţă” de la moscheea complexului prezidenţial, a declarat pentru AFP, sub rezerva anonimatului, un responsabil al preşedinţiei turce.
Responsabilul a indicat, într-o primă etapă pentru AFP, că vocea auzită prim difuzoare este cea a preşedintelui turc, precizând totuşi că este vorba de citirea unor pasaje din Coran, şi nu de un apel la rugăciune.
11.45: Starea de urgenţă nu va afecta libertăţi cetăţeneşti fundamentale, între care libertatea de mişcare, dreptul la adunare şi libertatea presei, a dat asigurări vicepremierul turc Mehmet Simsek, potrivit agenției DPA, citată de Agerpres.
„Nu este legea marţială din anii ’90 (…) Viaţa oamenilor obişnuiţi se va defăşura normal, afacerile se vor desfăşura ca de obicei. Respectăm principiile economiei de piaţă. Nu va fi nimic diferit de normele impuse de partenerii noştri europeni”, a menţionat Mehmet Simsek într-o serie de postări pe Twitter, referindu-se la o perioadă turbulentă din trecutul Turciei.
Premierul Binali Yildirim a afirmat într-un mesaj apărut pe Twitter că starea de urgenţă nu vizează „viaţa de zi cu zi” ci o „funcţionare rapidă” a mecanismelor statului.
10.40: Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a lansat, joi, apelul la rugăciunea de dimineaţă, din moscheea complexului rezidenţial din Ankara, la cinci zile de la lovitura de stat eșuată, relatează AFP.
Transmisă prin difuzoarele moscheii, înregistrarea a fost postată online pe site-ul cotidianului proguvernamental Yeni Safak.
10.37: Ambasadorul turc în Austria a fost convocat pentru a da explicații privind situația din Turcia, după lovitura de stat eșuată.
Ministrul austriac de externe, Sebastian Kurz, a declarat, într-un interviu la ORF, că Austria îl va întreba pe ambasador dacă oficiali turci au încurajat mii de persoane în Austria să iasă pe străzi în ultimele zile pentru a-şi exprima sprijinul faţă de Erdogan după tentativa de înlăturare a sa de la putere.
„Dorim să clarificăm în ce direcţie o ia Turcia. În al doilea rând, avem dovezi că demonstraţiile în favoarea lui Erdogan care au avut loc la Viena au fost convocate direct din Turcia şi acest fapt este, desigur, absolut de neconceput şi vrem să protestăm”, a declarat Kurz.
10.35: Starea de urgență va întări democraţia, economia de piaţă şi va îmbunătăţi climatul de afaceri, susține vicepremierul turc Mehmet Simsek, potrivit agenției Reuters, citată de Agerpres.
„Viaţa oamenilor de rând şi afacerile nu vor fi afectate şi nu vor fi întrerupte, se vor defăşura ca de obicei. Suntem ataşaţi (principiilor) economiei de piaţă”, a declarat Simsek pe Twitter, după anunţul privind introducerea stării de urgenţă.
Potrivit vicepremierului Simsek, nu va avea loc un regres în ce priveşte respectarea drepturilor omului.
Citește și: Lovitura de stat eșuată. 626 de școli private și instituții, închise în Turcia
08.05: Liderul turc dorește reintroducerea pedepsei cu moartea, chiar dacă acest lucru ar pune în pericol eforturile Turciei de a adera la Uniunea Europeană. „Lumea nu este doar Uniunea Europeană. Nu aveţi pedeapsa capitală în SUA, Rusia, China şi în alte multe ţări? Da”, a declarat Recep Tayyip Erdogan postului de televiziune Al Jazeera la Ankara, vorbind prin intermediul unui translator.
„Dacă parlamentul ia această decizie, atunci datoria autorităţilor este de a deschide calea pentru ca această pedeapsă să fie reintrodusă”, a spus el, adăugând că „oamenii au cerut-o. Ei au ieşit în stradă şi au continuat să strige <<pedeapsa capitală, pedeapsa capitală, pedeapsa capitală>>”.
08.01: Președintele turc a acuzat că „alte ţări ar putea fi implicate” în tentativa de lovitură de stat de săptămâna trecută, a declarat Recep Tayyip Erdogan, într-un interviu pentru postul panarab Al Jazeera, potrivit News.ro.
Tot miercuri, liderul turc i-a cerut ministrului francez de externe Jean-Marc Ayrault „să-şi vadă de treburile sale”, ca răspuns la criticile şefului diplomaţiei de la Paris asupra epurărilor din Turcia după lovitura de stat eşuată, potrivit Agerpres.
„El ar trebui să-şi vadă de treburile sale”, a declarat Erdogan într-un interviu acordat canalului Al Jazeera. „Are el autoritatea de a face aceste declaraţii la adresa mea? Nu! Dacă el vrea o lecţie de democraţie, i-o putem da cu uşurinţă”, a spus Erdogan, după ce, duminică, șeful diplomaţiei franceze a cerut respectarea statului de drept în Turcia.
07.56: Șeful diplomației germane Frank-Walter Steinmeier a cerut, miercuri, Turciei să limiteze starea de urgenţă numai la o perioadă necesară de timp şi să pună capăt rapid măsurii, informează Reuters.
Steinmeier a cerut statului turc, într-un comunicat de presă, să menţină atât statul de drept cât şi o proporţionalitate în răspunsul său la tentativa de lovitură de stat. Potrivit acestuia, „declararea stării de urgenţă face să devină clar încă o dată că tentativa de puci are un efect profund asupra politicii şi societăţii turce”.
Totodată, ministrul de Externe a mai spus că Germania continuă să ceară Turciei să exercite reţinere în răspunsul ei la lovitura de stat dejucată. „Numai implicarea dovedită în acte ilegale şi nu înclinaţiile politice suspectate ar trebui să declanşeze acţiuni guvernamentale”, a insistat Steinmeier.
Potrivit lui Steinmeier, starea de urgență ar trebui limitată doar la „o durată necesară”, întrucât orice altceva „ar rupe ţara în bucăţi” şi ar slăbi Turcia, atât pe plan intern, cât şi extern, adaugă Reuters.
07.48: Prin introducerea stării de urgență, constituția permite restrângerea drepturilor de bază. Astfel, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan ar putea conduce în mare măsură prin decrete, notează joi agenţia DPA, citată de Agerpres.
DPA prezintă o listă de măsuri pe care cabinetul Turciei le-ar putea pune în aplicare în situaţii de urgenţă şi extraordinare: interdicţia de a circula pe timpul nopţii ar putea fi impusă; adunările şi protestele pot fi interzise, indiferent dacă sunt în stradă sau în interior; mass-media cum ar fi ziare, reviste şi cărţi pot fi interzise, sau publicarea lor interzisă fără acord oficial; toate formele de difuzare şi publicare de texte, imagini, filme şi fişiere audio pot fi controlate, limitate sau chiar interzise; personalul din securitate poate efectua percheziţii la persoane, vehicule sau proprietăţi şi confisca potenţiale probe; traficul rutier poate fi interzis în anumite ore sau în anumite zone; anumite zone pot fi îngrădite sau evacuate; statul poate prelua controlul asupra traficului pe uscat, pe mare şi în aer.
–––––
Turcia a declarat starea de urgenţă pentru trei luni în urma tentativei de lovitură de stat eşuate, a anunţat miercuri preşedintele Recep Tayyip Erdogan într-o alocuţiune televizată după reuniuni ale Consiliului Naţional de Securitate şi cabinetului la Ankara, informează agenţia DPA.
„All of the viruses within the armed forces will be cleansed” – Turkey’s President Erdoganhttps://t.co/eyK9hJkE8n https://t.co/zOrMw7jeAb
— BBC Breaking News (@BBCBreaking) July 20, 2016
„Consiliul nostru de miniştri a decis instaurarea stării de urgenţă pentru o durată de trei luni”, a anunţat şeful statului într-o conferinţă de presă. Acest lucru este „necesar pentru a eradica rapid toate elementele organizaţiei teroriste implicate în tentativa de lovitură de stat”, a adăugat el, după reuniuni ale Consiliului Naţional de Securitate şi cabinetului la Ankara.
Potrivit BBC, el a argumentat decizia instituirii stării de urgenţă pentru „a anihila rapid orice ameniţare” şi pentru a întări valorile democratice, domnia legii şi a libertăţii în Turcia, după tentativa de lovitură de stat. Totodată, preşedintele Erdogan a ţinut să invoce actele de vitejie ale „martirilor” care şi-au dat viaţa luptând împotriva complotiştilor.
Erdogan a spus că lovitura de stat încă nu s-a terminat și că sunt planuri care vizează, în continuare, destabilizarea politică a Turciei. El cere Occidentului să nu se implice în treburile interne ale țării sale. „Europa nu are niciun drept să ne critice” – a atras atenţia liderul turc. „Anumite țări ar putea fi în spatele acestei tentative de lovituri de stat. Admiratorii lui Gulen au plănuit totul, dar va veni vremea când totul va ieși la iveală” – a mai spus preşedintele turc.
BREAKING: A State of Emergency has been declared for 3 months in #Turkey by President Erdogan. pic.twitter.com/py7PRAUtEh
— TRT World (@trtworld) July 20, 2016
Preşedintele turc a declarat de asemenea că „niciun compromis” nu va fi făcut în legătură cu democraţia în ciuda proclamării stării de urgenţă. „Noi nu am făcut niciodată compromisuri în legătură cu democraţia şi nu vom face niciun compromis niciodată”, a afirmat Erdogan în acest discurs la Ankara televizat în direct, adăugând că starea de urgenţă „nu este absolut deloc împotriva democraţiei, legilor şi libertăţilor. Este exact contrariul: ea vizează să protejeze şi să consolideze aceste valori”, notează France Presse.
Acestea sunt „măsuri de precauţie necesare contra ameninţării terorii, la adresa democraţiei, a statului de drept. Măsură este de a proteja drepturile fundamentale şi libertăţile”, a subliniat el, potrivit Agerpres. Erdogan a încercat de asemenea să asigure pieţele şi investitorii, declarând că reformele economice vor continua, adăugând că „nu va fi nicio problemă cu lichidităţile”.
Ultima stare de urgenţă în Turcia a fost ridicată în 2002 în două provincii unde a rămas în vigoare după ce a fost instituită în diferite zone din sud-estul ţării timp de 15 ani.
Preșdintele turc Recep Tayyip Erdogan a prezitad, marți, un consiliu de securitate națională, la Ankara, potrivit cotidianului Hurriyet. La consiliu au participat miniștri turci de interne și de externe, premierul Binali Yıldırım, șeful Serviciului Național de Informații, Hakan Fidan, și mai mulți comandanți.
Hurriyet nota, marți, că Guvernul ar plănui să întemeieze o curte specială care se ocupe de judecarea persoanelor implicate în lovitura de stat, cât și construirea unei închisori speciale pentru aceștia. Totodată, Hurriyet preciza că ar putea fi discutate și o serie de schimbări legislative care să înăsprească pedepsele, astfel încât să evite alte potențiale tentative de lovituri de stat.
Vicepremierul Nurettin Canikli a dat asigurari că măsurile vor ajuta la stabilizarea situației din Turcia. Luni, președintele Erdogan anunța că după consiliul de securitate va fi anunţată o „decizie importantă”, însă nu a oferit detalii.
Tot la palatul prezidenţial din Ankara, ale cărui împrejurimi au fost bombardate în timpul tentativei de puci, a avut loc şi o şedinţă a guvernului turc, unde vor fi discutate deciziile luate în timpul consiliului.Cele două reuniuni au avut loc pe fondul epurărilor masive anunţate deja de autorităţi şi care provoacă îngrijorare în Occident.
Cel puţin 45.000 de oameni au fost reţinuţi, concediaţi sau suspendaţi din funcţie, după lovitura de stat eșuată, care a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, în Turcia. Totodată, cel puţin 6.000 de oameni au fost reţinuţi, pentru legături cu tentativa eșuată, a anunţat Ministerul turc de Justiţie. Printre ei se numără comandantul Armatei a II-a, care se ocupă de protecţia graniţelor ţării cu Irakul, Iranul şi Siria, consilierul şef al lui Erdogan pe probleme militare, dar şi comandantul bazei aeriene Incirlik, folosită de trupele SUA.
Cel puţin 240 de persoane, inclusiv 145 de civili, şi-au pierdut viaţa în cursul violenţelor şi aproape 1.500 au fost răniţi.
