Emoția și afecțiunea între Hollande și Macron erau palpabile ieri, la Paris, cu ocazia ceremoniei oficiale de la Palatul Élysée.
Fostul, deja, președinte al Franţei François Hollande este cel care l-a împins în politică pe actualul șef al statului. Emmanuel Macron ajungea în urmă cu 5 ani, secretarul general adjunct al președinției republicii. Complet necunoscut opiniei publice în acel moment, Macron devenea astfel unul din principalii consilieri ai lui Hollande. Doi ani mai târziu, actualul președinte ales de la Paris reușea să-l convingă pe Hollande spre un viraj liberal în politica economică, preluând funcția de ministru al Economiei, înainte de a se desprinde definitiv din guvernarea socialistă pentru a-și crea propriul partid, „En Marche / În mișcare.“
Personalitatea noului președinte
Fără îndoială, Emmanuel Macron întruchipează în ochii întregii lumi și a unei largi majorități a francezilor, o formă de reînoire și de modernitate. Dar această reînoire nu înseamnă neapărat și o ruptură politică. Pentru că, în realitate, noul președinte este un social-democrat, care însă se vrea „reformist“ și „progresist“. Primul său crez în politică a fost cel a unei stângi supranumite „de guvernământ“, acea stângă ce cochetează cu social-liberalismul.
Emmanuel Macron continuă – de fapt – drumul deschis de François Hollande și Manuel Valls (fost prim-ministru), dar merge mai departe, fiindcă el își dorește o desprindere de moștenirea partidului socialist, pentru a căuta o nouă construcție politică; una îndreptată spre zona de centru-dreapta.
Ambiția sa: descotorosirea de anumite „reflexe“ pe temele economice, mult prea ancorate la dreapta sau la stânga eșichierului politic.
Laitmotivul său: pragmatismul în problemele economice și sociale, în cele legate de laicitate, precum și în ceea ce privește o Europă mult mai puternică pe scena internațională.
Programul liderului de la Paris
Noul președinte și-a trasat o serie de priorități pentru următorii cinci ani: reforma învățământului, combaterea șomajului, lupta împotriva terorismului și întărirea rolului Europei pe harta geo-strategică a lumii.
Emmanuel Macron și-a stabilit și o listă scurtă de măsuri prioritare pe care vrea să le impună în primele 3 luni de guvernare: un vot în Parlament legat de moralizarea vieții publice, demararea unei reforme importante a Codului muncii – prin ordonanțe de urgență – și, nu în ultimul rând, simplificarea raporturilor dintre firmele franceze și administrație.
De asemenea, noul președinte al Franței, deși este primul din istorie care nu și-a făcut serviciul militar (acesta nemaifiind obligatoriu din 1996 încoace), își dorește reintroducerea armatei obligatorii pentru tinerii între 18 și 21 de ani, ținând cont de contextul internațional actual și de amenințările teroriste care continuă să planeze peste Franța…
Macron vs. Merkel. Cine va câștiga
Alegerea lui Emmanuel Macron la președinția Franței este o veste foarte bună pentru Europa, a declarat în urmă cu 2 zile Benoît Coeuré, membru al comitetului director al Băncii Centrale europene. „Grupul G7 și BCE constată cu mare bucurie că Franța a ales strategia europeană“, a declarat acesta agenției France Presse, cu ocazia unei întâlniri a miniștrilor de finanțe și băncilor centrale membre G7. „Francezii au ales integrarea europeană și moneda unică, iar această alegere atribuie președintelui Franței un rol extrem de important în reformarea zonei euro astfel încât aceasta să devină și mai puternică“, a declarat reprezentantul BCE.
Pentru Angela Merkel, victoria lui Emmanuel Macron a permis în mod cert evitarea unei posibile distrugeri a Uniunii Europene. Dar Germania va dori mai întâi să poată analiza care va fi marja de manevră a noului președinte francez, după ce acesta se va fi dotat – sau nu – de o majoritate prezidențială în Parlament.
În plus, există câteva divergențe majore între strategiile celor două țări privind succesul economic al Europei de mâine. Macron dorește de pildă restructurarea datoriei Greciei, Germania nu!
Macron vrea implementarea unui ministru de Finanțe, a unui guvern și a unui buget specific zonei euro. Parlamentul german se opune!
Angela Merkel, care se află în plină campanie electorală, nu are o misiune ușoară la ea acasă. Adversarii îi cer mai întâi să verifice capacitatea Franței de a se reforma, înainte de a-și impune punctul de vedere pe scena europeană.
Pe de altă parte, Macron, deși va beneficia cu siguranță de o perioadă de grație din partea Bruxelles-ului, va trebui să facă față unei fracturi între o Europă de Vest care caută cu orice preț progresul economic și social, și o Europă de Est închistată, nesigură și doritoare de protecție în fața amenințărilor Rusiei.
