În timp ce românii manifestau pentru apărarea rezultatelor înregistrate de Justiția lor în lupta anticorupție, vecinii bulgari au urmărit această mișcare cu invidie, însă străzile țării lor au rămas pustii, notează agenția France Presse, miercuri, într-un comentariu citat de Agerpres.
„Suntem în aceeași barcă cu România, însă ei au vâslași", comentează Lozan Panov, înalt magistrat bulgar, „lucid, dar pesimist cu privire la capacitatea țării sale de a stăvili corupția, piedică în calea dezvoltării acestui cel mai sărac stat membru al UE”.
În programul principalelor partide aflate în cursă pentru legislativele anticipate ce vor avea loc duminică în Bulgaria, lupta împotriva mașinațiunilor financiare și altor deturnări de bani publici figurează pe primele locuri, însă până acum formațiunile politice au înșelat toate așteptările. De la aderarea lor la UE în 2007, Bulgaria și România fac obiectul unui mecanism de supraveghere strictă din partea Bruxellesului cu privire la lupta anticorupție. Însă în timp ce progresele Bucureștiului au fost salutate, Sofia a fost ținta criticilor în ultimul raport din ianuarie.
„Lentoarea și birocrația justiției bulgare, dar și curajul magistraților fac diferența dintre Bulgaria și România", asigură Panov pentru AFP.
Atanas Ciobanov, unul dintre jurnaliștii site-ului de investigații Bivol.bg, este mai sever și acuză „lipsa de voință politică în a înființa un Parchet independent, ca în România", precum și rezistența magistraților bulgari, „ostili oricărei schimbări".
O dovadă în acest sens: venirea la Sofia, la mijlocul lui martie, a procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, simbol al luptei anticorupție, a suscitat o frondă din partea înaltei magistraturi bulgare, relatează AFP. Un alt exemplu ar fi acela că, atunci când Parlamentul bulgar a votat la sfârșitul lui 2015 o reformă a justiției cerută de instituțiile europene, „aceasta a fost văduvită în ultimul moment de tot ce ar fi putut face să avanseze independența Parchetului", subliniază Ciobanov.
Acest eșec a dus la demisia ministrului justiției de atunci, Hristo Ivanov, 42 de ani, avocat, care la câteva luni după aceea a lansat un nou partid politic, având drept obiectiv „recucerirea statului din mâinile mafiei". Adăugându-se dreptei scindate, partidul „Da Bulgaria" va avea probleme în a atinge pragul de 4% necesar pentru a intra în Parlament, „însă traduce nemulțumirea populară față de oligarhie", estimează politologul Evgheni Dainov. Această oligarhie „a capturat instituțiile publice-cheie" din Bulgaria, analiza în iulie 2016 Centrul pentru Studierea Democrației (CSD), grup de reflecție de la Sofia, în al 11-lea raport al său asupra corupției.
„Privatizarea generalizată a guvernării" afectează un număr tot mai mare de sectoare, potrivit raportului: piețe publice, sistemul fiscal, sistemul legislativ și controlul instituțiilor. Mai rău, în condițiile în care o ușoară ameliorare era perceptibilă până în 2011, indicii de „rezistență la corupție s-au deteriorat, pentru a ajunge în 2015 la niveluri comparabile cu 1999", mai notează AFP.
Un bulgar din cinci a recunoscut că a dat mită anul trecut, cea mai mare proporție din ultimii 15 ani. Vama, poliția, sănătatea, educația, magistratura: dacă fenomenul corupției otrăvește viața de zi cu zi a bulgarilor, ea afectează totodată climatul afacerilor, descurajând investițiile străine, potrivit experților.
Din 2007 până în 2015, mai mult de trei sferturi dintre toate contractele semnate în Bulgaria au fost atribuite unui număr de candidați estimat la numai 10%, a calculat un alt think-tank bulgar, Institutul pentru Economia Pieței. Condamnările de politicieni și oameni de afaceri de prin plan sunt inexistente în Bulgaria, iar puținii jurnaliști independenți care anchetează asupra corupției sunt ținta „mass-media aflate în serviciul intereselor politice și economice", subliniază CSD.
„Există o cât de mică speranță?”, se întreabă AFP. În 2013, timp de mai multe săptămâni, bulgarii au ieșit în stradă împotriva sărăciei și corupției, dând jos un prim guvern conservator al fostului premier Boiko Borisov, după care l-au înlăturat și pe succesorul acestuia, Plamen Oreșarski, susținut de socialiști. „O conștientizare și o saturație" demne de laudă, potrivit lui Atanas Ciobanov.
