Cel mai prestigios dintre cele cinci Premii Nobel, premiul pentru Pace, a fost acordat vineri, tinerei pakistaneze Malala Yousafzai și indianului Kailash Satyarthi "pentru lupta lor împotriva exploatării copiilor şi tinerilor şi pentru dreptul tuturor copiilor la educaţie", a anunţat Comitetul Nobel norvegian, relatează Mediafax.
Malala Yousafzai, militanta pentru dreptul la educaţie în vârstă de 17 ani, a primit această distincţie "pentru lupta sa eroică prin care a devenit un simbol al dreptului tinerelor la educaţie".
La rândul său, Kailash Satyarthi, în vârstă de 60 de ani, "a dat dovadă de curaj conducând demonstraţiile paşnice împotriva exploatării copiilor în scopuri financiare".
"Copiii trebuie să meargă la şcoală şi nu să fie exploataţi financiar", a afirmat preşedintele Comitetului Nobel norvegian, Thorbjoern Jagland.
Premiul recompensează pe cel care, conform testamentului lui Alfred Nobel, îndeplineşte cel puţin una din următoarele trei cerinţe: să lucreze pentru „reducerea forţelor militare”, pentru „organizarea de congrese ale păcii” şi pentru „înfrăţirea între popoare”.
Premiul Nobel pentru Pace va fi înmânat laureatului, sau laureaţilor, la 10 decembrie la Primăria din Oslo.
Pentru premiul din 2014 au fost primite un număr record de 278 de candidaturi, iar unele nume au fost deja dezvăluite, deşi lista completă este secretă.
S-ar afla pe listă candidaţilor 47 de organizaţii şi Papa Francisc, Malala Yousafzai, adolescenta pakistaneză împuşcată în cap de talibani pentru că a luptat pentru dreptul fetelor de a merge la şcoală, americanul Edward Snowden, fost consultant în Agenţia de Securitate Naţională (National Security Agency/ NSA), care a dezvăluit amploarea supravegherii electronice pe care o coordonează Statele Unite, sau ziarul Novaya Gazeta, fondat în 1993 de fostul preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov cu fonduri provenite din propriul premiul Nobel pentru Pace pe care l-a primit în 1990, una dintre rarele publicaţii curajoase şi încă independente din Rusia. Patru jurnalişti de la Novaya Gazeta, între care Iuri Shchekochikhin şi Anna Politkovskaya, au fost asasinaţi, începând din anul 2001.
Intre cei propuşi s-ar mai afla şi activistul belarus Ales Beliatki, în prezent încarcerat, sau medicul congolez Denis Mukwege, care se ocupă de îngrijirea femeilor victime ale violentelor sexuale din Republica Democratica Congo.
[(w380) Testament]
Premiile Nobel, acordate din anul 1901, au fost instituite de savantul şi omului de afaceri suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, care prin testamentul său a infiinţat o Fundaţie cu scopul ca veniturile averii sale să fie oferite în fiecare an sub formă de premii celor au adus cele mai mari servicii umanităţii în cinci discipline: fizică, chimie, fiziologie sau medicină, literatură şi pace.
Toate premiile sunt anunţate, de reprezentanţi ai Comitetului Nobel, la Stockholm, Suedia, în afara celui pentru Pace care se decernează în Norvegia, la Oslo, de către un comitet în exclusivitate norvegian, format din cinci persoane alese de parlamentul Norvegiei.
De ce, Alfred Nobel nu a lăsat în testamentul său nici o explicaţie. Motivul ar putea fi totuşi următorul: la moartea lui Alfred Nobel, în 10 decembrie 1896, Norvegia forma o uniune cu Suedia care avea rolul conducător în politica externă, iar şansa unei corupţii politice ar fi putut fi mai mică dacă Norvegia se ocupa de această decernare.
Toţi laureaţii primesc o diplomă, o medalie şi o recompensă financiară. În 2014, suma este de 8 milioane de coroane suedeze (879.000 euro, 1,1 milioane dolari), care se împarte dacă există mai mult de un câştigător la aceeaşi categorie.
