În Maramureş, Bucovina, Mehedinţi şi Banat se fumează cele mai multe ţigări fără a se plăti taxe la stat. Piaţa tutunului de contrabandă a scăzut uşor în toamnă, însă se menţine la cote ridicate.
Piața neagră a țigaretelor a scăzut în luna septembrie la 15%, cu un punct procentual mai puțin decât în iulie, revenind la nivelul din vara anului 2016, potrivit ultimului studiu trimestrial dat publicităţii de Novel Research.
Cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete rămâne Regiunea nord-est (Maramureş şi Bucovina, la graniţa cu Ucraina) cu o pondere de 37,6% din totalul ţigărilor fumate, în scădere cu sub un punct procentual față de luna iulie. Şi Regiunea vest, în Banat, la frontiera cu Serbia, continuă să aibă o cotă ridicată a comerțului ilicit, de 26,6%, iar majorarea este de 2,1 procente față de iulie.
În septembrie, cea mai substanțială majorare a pieței negre, de 4,7 puncte procentuale, până la 16,1%, se înregistrează în partea de nord-vest a țării, unde este frontieră tot cu Ucraina. O cotă ridicată se înregistrează și în sud-vest, în Mehedinţi, la graniţa cu Serbia (19,2%), chiar dacă se află în scădere (minus 2,8 procente).
Din punctul de vedere al provenienței, categoria „cheap whites” (ţigări practic no-name, neasociate cu vreo marcă consacrată) continuă să dețină cea mai mare pondere (57,3%), urmată de produsele provenite din Moldova (25,7%, în creștere cu 0,5 puncte față de iulie) și Ucraina (10,9%, plus 2,4 puncte). “Ponderea produselor provenite din Serbia rămâne relativ constantă”, a declarat Marian Marcu, directorul Novel Research.
Ileana Dumitru, director Juridic și de Relații Publice al British American Tobacco România, a explicat că, în ciuda eforturilor depuse de autorităţile statului, pentru una din şase țigări fumate în România în continuare nu se plătește nicio taxă. “Cererea pentru produse mai ieftine, netaxate, va exista întotdeauna. Atâta timp cât contrabandiștii vor considera că pot face bani ușor încălcând legea, atâta timp cât sancțiunile prevăzute în lege pentru traficul ilicit vor continua să nu reflecte pe deplin gravitatea pericolului social al faptelor, toate eforturile forțelor de ordine vor rămâne fără un impact decisiv”, a spus ea.
Eforturile UE, frecţie la picior de lemn
La rândul ei, Gilda Lazăr, director pentru Afaceri Corporatiste şi Comunicare al JTI pentru România, Moldova și Bulgaria, a criticat propunerile Comisiei Europene privind trasabilitatea produselor din tutun (track & trace). “Deși scopul declarat este reducerea contrabandei, sistemul propus este destinat în realitate controlului și urmăririi produselor legale în interiorul UE. Evident, cea mai mare parte a produselor de pe piața neagră provin din afara Uniunii. În România, după cum arată studiile Novel, produsele cheap whites provenite din China, Emirate, Macedonia etc dețin mai mult de jumătate din piața neagră, iar cele din Moldova și Ucraina, peste 35%. Așadar, sistemul sofisticat propus de CE nu va avea ca efect reducerea contrabandei, ci va determina creșterea birocrației și a costurilor pe tot lanțul de distribuție, inclusiv pentru autorități, care vor fi obligate să administreze și să controleze o infrastructură mamut, complet inutilă”, a explicat ea.
Îngrijorăto este şi faptul că în România nivelul contrabandei cu ţigări, de 15%, este mai mare cu 50% mai mare decât media din Uniunea Europeană, de aproximativ 10%. a precizat Alexandra Olaru, director de Afaceri Corporatiste la Philip Morris România.
În perioada ianuarie –septembrie, acțiunile Vămii pentru combaterea contrabandei cu produse din tutun au avut ca rezultat reținerea cantității de 34.501.983 țigarete.
Trei miliarde de euro, contribuţii la buget
Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget aproximativ trei miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, ceea ce înseamnă echivalentul bugetului destinat Apărării Naţionale.
