Forţele aeriene vor fi dotate cu avioane de luptă americane, aparatele F-16 care vor fi achiziţionate de statul român la mâna a doua urmând să înlocuiască vechile avioane Mig, de producţie sovietică. Decizia luată ieri de CSAT vine la capătul câtorva ani de ezitări şi după ce mai mulţi producători, inclusiv europeni, s-au arătat interesaţi să vândă României aparatele necesare refacerii flotei militare.
După câţiva ani de discuţii şi incertitudini cu privire la soarta flotei româneşti de avioane militare de luptă, autorităţile de la Bucureşti au decis că România se va orienta spre achiziţionarea de aparate F-16 la mâna a doua. Asta, după ce în şedinţa de ieri membrii CSAT au concluzionat că forţele aeriene au capacităţi limitate de a-şi îndeplini misiunile şi, prin urmare, la viitoarea şedinţă a Consiliului, Guvernul va trebui să prezinte un program multianual de restabilire a capacităţii de luptă a acesteia. Informaţiile au fost furnizate de Administraţia Prezidenţială şi vin la câteva zile după ce ministrul Apărării, Corneliu Dobriţoiu, anunţa că România va achiziţiona avioane multirol şi, mai mult, că aparatele de luptă, de fabricaţie americană, vor fi aduse din Portugalia. Deşi după şedinţa de ieri a CSAT nu au fost date publicităţii prea multe detalii suplimentare, cum ar fi cele legate de preţ sau unele specificaţii tehnice, singurele date concrete în acest sens au venit în ultima perioadă tot pe filiera Dobriţoiu. Potrivit oficialului român, preţul pentru 12 aparate la mâna a doua este în jur de 600 milioane dolari.
În schimb, suma va fi achitată treptat, în termen de cinci ani, cu o primaă tranşă de 70 milioane dolari, care ar trebui achitată anul viitor. „Avioanele ar urma să fie livrate după terminarea procesului de instruire a piloţilor, începând cu 2016″, a mai precizat zilele trecute ministrul de resort, adăugând că aparatele au 3.500 de ore de zbor şi mai o rezervă de 4.000 – 4.500 de ore.
La începutul lunii septembrie, tot ministrul Corneliu Dobriţoiu arăta, după întâlnirea avută cu omologul său bulgar, Anyu Angelov, că în situaţia în care forţele aeriene ale celor două state vor opta pentru dotarea cu acelaşi tip de avion multirol, se vor lua în calcul şi posibilităţile de cooperare în instruirea personalului şi a mentenanţei.
Mesajul SUA
Luarea unei decizii finale în chestiunea avionului multirol a fost amânată în ultimii ani din mai multe raţiuni. Principalele trei sunt legate de preţ, achiziţia presupunând un efort bugetar consistent, de partea operaţională, dat fiind specificul acestor aparate, dar şi de opţiunile geostrategice ale României. Mig-urile 21 Lancer sunt deja învechite, iar resursa de zbor a acestora s-a apropiat de limită în ceea ce pri-veşte exploatarea. Or, România este deja angajată în operaţiuni de poliţie aeriană în afara ţării şi, membru NATO fiind, era obligată să menţină dotarea armatei la nivelul de interoperabilitate pe care şi l-a asumat în faţa partenerilor externi. Iar reacţiile nu au întârziat să apară. Guvernul SUA consideră că decizia CSAT privind achiziţia avioanelor multirol este un pas în direcţia modernizării forţelor armate române, punctând faptul că România va putea să îşi îndeplinească obligaţiile care îi revin în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
Reparate de mai multe ori
Actualele aparate de luptă aflate în dotarea forţelor aeriene sunt de provenienţă sovietică, fiind depăşite ca vârstă, dar şi ca tehnologie. Primele reparaţii consistente au fost făcute începând cu 1993, reprizele de retehnologizare prin care au trecut de atunci încoace prelungindu-le practic durata de exploatare. Reprezentanţii armatei au avertizat însă în ultima perioadă că, din motive tehnice, statul român nu îşi va mai putea permite să continue prea mult în acest mod. De altfel, într-o declaraţie dată presei acum doi ani, fostul şef al Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul (r) Constantin Croitoru, admitea că aparatele Mig „au deja câte două – trei reparaţii capitale la activ”.
De ce F-16, şi nu altceva
„Controversa” întreţinută în ultimii cinci ani în legătură cu achiziţionarea avioanelor multirol este centrată în jurul faptului că România a avut de ales două oferte concurente: aparate Eurofighter produse de EADS în cooperare cu BAE Systems, şi Gripen, produse de suedezii de la SAAB. Ambele oferte veneau însoţite de programe off-set (investiţii industriale), în primul caz de 80% din valoarea avioanelor, iar în al doilea de 100%. F-16 rămâne cea mai bună alegere sub raportul cost-beneficii. Este vorba de avioane dotate cu echipamente de ultimă generaţie, testate în Libia, care asigură cel mai înalt grad de interoperabilitate cu cea mai puternică aviaţie NATO, care asigură tranziţia optimă către viitoarea generaţie de avioane – F35 – şi care consolidează din punct de vedere geostrategic parteneriatul cu SUA.
