» Desi constata ca progresele in combaterea coruptiei nu sunt satisfacatoare, Raportul Comisiei Europene privind Romania nu va propune activarea clauzei de salvgardare in Justitie.
» Conform unor surse comunitare, Romania este apreciata pentru promptitudinea cu care furnizeaza unele informatii si care contrasteaza cu atitudinea opaca a Bulgariei.
Raportul comisiei europene despre progresele realizate de Romania si Bulgaria in a doua jumatate a anului trecut va fi mai putin critic decat se credea. Raportul, a carui prezentare a fost amanata cu cateva zile, va fi facut public luni, 4 februarie, dupa ce ii vor fi aduse ultimele corectii, sau, in cazul in care vor mai exista puncte contestate, cel mai tarziu miercuri, 6 februarie, dupa ce toti comisarii se vor fi pronuntat asupra lui. De dimensiuni reduse, raportul va critica Romania pentru progresele nesatisfacatoare in domeniul combaterii coruptiei, dar va constata si progrese. In forma sa actuala, raportul se abtine de la comentarii politice si nu face nici o aluzie la situatia politica din Romania sau la luptele dintre Guvern si Presedintie in jurul Ministerului Justitiei. E criticat, in schimb, faptul ca Parlamentul a putut sa adopte unele amendamente ale Codului Penal si ale celui de Procedura Penala fara dezbateri si fara consultari cu institutiile direct vizate. Desi constata ca progresele in combaterea coruptiei nu sunt satisfacatoare, raportul nu va propune totusi activarea clauzei de salvgardare in Justitie. Aceasta clauza ar implica, printre altele, ca deciziile Justitiei romane sa nu fie recunoscute in celelalte tari ale Uniunii. Chiar daca ar fi amintit posibilitatea activarii acestei clauze, raportul nu ar fi facut decat sa reia o simpla figura retorica. De la bun inceput, de la intrarea Romaniei si Bulgariei in UE, s-a anuntat ca cele doua tari vor fi supuse unui proces de monitorizare care va dura cel putin pana la jumatatea anului 2008. Clauza de salvgardare nici nu putea fi activata intr-un raport care nu este decat unul intermediar. Raportul din luna iunie va fi mult mai important in acest sens si de-abia atunci ar putea fi evocata clauza de salvgardare. Cele ceva mai mult de 6 luni care s-au scurs de la precedentul raport sunt un ragaz prea scurt pentru a permite invocarea acestei clauze. In acelasi timp, alte tari dintre cele intrate in UE in 2004 se afla intr-o situatie la fel de nesatisfacatoare precum cea a Romaniei in privinta coruptiei, numai ca acestea nu sunt supuse unei monitorizari.
Simultan cu raportul despre Romania va fi prezentat si cel despre Bulgaria, la fel de criticata pentru modul nesatisfacator in care e combatuta coruptia. In cazul Bulgariei, insa, se mai mentioneaza si problema criminalitatii organizate, problema ce pare mult mai serioasa decat in Romania. Tot asa, in forma sa actuala, raportul despre Bulgaria contine multe lacune. In cazul anumitor date si statistici, proiectul de raport, care ar putea, e drept, primi unele completari pana luni, precizeaza doar ca autoritatile de la Sofia nu au furnizat informatiile necesare. Asta nu va face decat sa intareasca impresia generala ca Romania coopereaza cu Comisia de la Bruxelles mult mai mult decat Bulgaria. Conform unor surse comunitare, Romania este apreciata pentru promptitudinea cu care furnizeaza unele informatii si care contrasteaza cu atitudinea opaca a Bulgariei.
Melescanu este optimist
ministrul interimar al Justitiei, Teodor Melescanu, nu are nici un fel de emotii in ceea ce priveste raportul preliminar al Comisiei Europene. "Nu este un raport bun sau prost, pozitiv sau negativ. El prezinta factual situatia din Romania si trebuie subliniat ca procedura este de cooperare si evaluare. Am trimis corecturi oficialilor de la Bruxelles", a declarat ieri, dupa sedinta de la CSM, Teodor Melescanu. Ministrul este convins ca nu se va activa clauza de salvgardare pe Justitie daca Guvernul isi va respecta angajamentele europene, respectiv modificarea Codului de Procedura Penala si functionarea Agentiei Nationale de Integritate. In plus, Melescanu a pledat pentru reinfiintarea Comisiei speciale de la Cotroceni, deoarece fostii sau actualii ministri pentru care s-a cerut inceperea urmaririi penale ar trebui sa se apere, asistati de avocati.