Conform World Economic Forum, până în 2025, 40% dintre angajați vor avea nevoie de recalificare, din cauza progreselor rapide ale AI
România se confruntă cu una dintre cele mai mari discrepanțe între educație și cerințele reale ale pieței muncii. La nivelul UE, avem cea mai mare rată de tineri care nu lucrează, iar aproape un sfert dintre aceștia, ajung în joburi nepotrivite. Soluția stă în consiliere vocațională mai bună și mentorat, spune fondatorul unei platforme educaționale.
Tinerii din România se confruntă cu incertitudini în carieră de la o vârstă fragedă: peste 40% dintre elevii de 15 ani nu au un plan profesional, iar la finalul studiilor universitare, unul din patru absolvenți ajunge să ocupe un loc de muncă, pentru care este supracalificat. Într-un context economic unde rata șomajului în rândul tinerilor atinge 17,3%, depășind media europeană de 14%, această lipsă de direcție în orientarea profesională, scoate în evidență un decalaj alarmant între educație și cerințele pieței muncii.
Fondatorul platformei Neoversity, Tinu Bosinceanu, crede că tipul de educație, bazat pe adaptarea la nevoile specifice ale studentului și eliminarea claselor tradiționale, poate redefini nu doar traseul profesional, ci și viitorul tinerilor, adaptând educația la o piață a muncii aflată într-o continuă transformare.
„Ne inspirăm din modelele de succes ale țărilor nordice, unde sistemele duale de educație și colaborările cu firmele, contribuie la scăderea ratei de supracalificare. Este un dezechilibru clar între educație și cerințele pieței muncii. Pentru Generația Z și, în curând, și pentru Alpha, acest decalaj este un obstacol serios în realizarea potențialului lor,” a afirmat Tinu Bosinceanu.
Problema este accentuată și de lipsa consilierii profesionale în școli: 55% dintre tinerii din Generația Z spun că ar fi avut nevoie de o orientare mai bună pentru carieră. Mulți își finalizează studiile fără o direcție clară, în special în domenii precum științele sociale, umaniste și arte. Acest decalaj între educație și piața muncii îi forțează pe mulți tineri să ajungă în sectoare care nu le valorifică pe deplin competențele, cele mai comune fiind retail, ospitalitate și administrație.
„Prin parteneriate strategice, identificăm oportunități de internshipuri și locuri de muncă relevante, asigurându-ne că studenții noștri intră pe piața muncii echipați pentru succes, într-un mediu profesional dinamic și mereu în schimbare,” a mai precizat Tinu Bosinceanu.
Conform World Economic Forum, până în 2025, 40% dintre lucrători vor avea nevoie de recalificare, din cauza progreselor rapide ale AI, iar raportul OECD „Skills for 2030” adaugă că, pentru a rămâne competitivi, angajații trebuie să dobândească abilități noi în mod continuu, ceea ce implică flexibilitate, o atitudine pozitivă față de învățare și curiozitate.
Această nevoie de recalificare se reflectă deja în datele disponibile despre Generația Z, recunoscută pentru abilitățile digitale: 57% dintre aceștia consideră că trebuie să dobândească noi competențe, pentru a rămâne competitivi, iar 43% recurg la platforme online de cursuri, pentru a compensa lipsurile din educația formală.
