Majoritatea membrilor CSM l-au acuzat ieri pe preşedintele Horaţiu Dumbravă că a abuzat de funcţia sa atunci când a trimis Curţii Constituţionale un document nediscutat în plenul Consiliului şi care a stat la baza respingerii unor articole din proiectul de revizuire a legii fundamentale.
Curtea Constituţională a admis sesizarea făcută de Horaţiu Dumbravă, considerând neconstituţionale articolele prin care averile ilicite puteau fi confiscate, parlamentarii şi miniştrii care săvârşeau infracţiuni puteau fi arestaţi fără aprobări prealabile, iar judecătorii nu mai puteau hotărî politica bugetară şi fiscală a Executivului.
Acum se pune întrebarea cât de legală este hotărârea Curţii Constituţionale (CC) care a admis şi şi-a însuşit un document asupra căruia planează acuzaţii de nelegalitate. Horaţiu Dumbravă şi-a asumat ieri responsabilitatea pentru sesizarea CC cu un document neaprobat de plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
Şedinţa cu scântei de ieri a plenului CSM a fost transmisă pe site-ul instituţiei.
În ce ar consta nelegalitatea?
La data de 6 iunie, în plenul CSM s-a stabilit ca proiectul de revizuire a Constituţiei, primit de la Preşedinţie, să fie transmis la Direcţia Legislativă pentru „un punct de vedere tehnic”. După ce a primit punctul de vedere al Direcţiei Legislative a CSM, preşedintele Horaţiu Dumbravă l-a transmis imediat Curţii Constituţionale, sesizând astfel neconstituţionalitatea celor mai importante articole de revizuire a constituţiei (cele care permiteau confiscarea averilor dobândite nelegal etc.). Legea CSM prevede însă că acest document trebuia mai întâi discutat (eventual modificat) şi votat în plenul CSM.
Cele două tabere din CSM
Cearta din şedinţa de ieri a plenului CSM s-a declanşat din momentul în care procurorul Bogdan Licu a cerut ca la ordinea de zi să se discute motivele pentru care sesizarea CC s-a făcut pe baza unui document falsificat de Horaţiu Dumbravă. Licu a fost susţinut agresiv de procurorii Oana Haineală şi Graţiana Isac, care l-au acuzat pe Dumbravă de jocuri politice şi au cerut exprimarea unui vot care să consfinţească abuzul lui Horaţiu Dumbravă. Lincu a fost susţinut şi de magistraţii Ana Lăbuş, Mircea Aron, George Blan.
Când s-a pus problema analizării conţinutului textului şi, implicit, exprimarea unei opinii asupra regimului proprietăţii (necesitatea confiscării averilor ilicite) şi imunităţii demnitarilor (arestarea fără aprobare), cei şase au evitat să se pronunţe, susţinând, pe de-o parte, că, dacă s-ar pronunţa s-ar amesteca în treburile politicului, iar pe de alta că CC s-a pronunţat deja şi că trebuie respectată decizia instanţei supreme. S‑ar putea spune astfel că aceştia s-au eschivat, ceea ce poate însemna că, de fapt, şi ei sunt de acord cu textul în sine transmis CC, dar au profitat de ocazie pentru a-l executa public pe preşedintele CSM, Horaţiu Dumbravă, considerat liderul reformiştilor din CSM.De partea lui Horaţiu Dumbravă s-au plasat magistraţii Cristian Dănileţ şi Adrian Neacşu, primul susţinând ca fiind normală implicarea politică prin atitudinea faţă de regimul proprietăţii şi faţă de imunitate, iar cel de-al doilea susţinând că nu este necesar un vot pentru a se stabili dacă documentul a fost sau nu falsificat de Dumbravă.
O atitudine separată de cele două tabere a avut-o judecătorul Alexandru Şerban (singurul susţinător al constituţionalităţii proiectului de revizuire), care a încercat să clarifice mecanismul de luare a deciziilor în CSM, dar nu a reuşit din cauza discuţiilor contradictorii din sală.
