Consiliul Superior al Magistraturii a făcut, vineri, o serie de precizări privind acţiunile întreprinse instituţional în legătură cu validarea de către Senat a mandatelor unui număr de opt membri aleşi ai CSM, transmite Agerpres.
Reprezentanţii CSM susţin că aceste precizări sunt făcute ''având în vedere comunicatul de presă al Curţii Constituţionale referitor la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 317/ 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (…) şi constatând propagarea în spaţiul public a unor mesaje neconforme cu realităţile şi motivaţiile instituţionale care au condus Consiliul Superior al Magistraturii să confere dispoziţiei legale invocate interpretarea promovată în acţiunile întreprinse instituţional în legătură cu validarea, de către Senatul României, a mandatelor unui număr de opt membri aleşi în conformitate cu procedurile legale în vigoare''.
Potrivit unui comunicat al CSM, acţiunile întreprinse de Consiliu, atât la nivelul Senatului României, cât şi în procedura desfăşurată la instanţa de contencios administrativ, au avut ca temei legislaţia în vigoare, precum şi jurisprudenţa Curţii de Apel Bucureşti şi a Curţii Constituţionale.
"În concret, acţiunile şi apărările promovate de Consiliu au avut ca principală premisă autoritatea de lucru judecat în ceea ce priveşte motivele cuprinse în Sentinţa civilă nr. 3.081 din 19 aprilie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII Contencios Administrativ şi Fiscal, rămasă definitivă prin nerecurare. Astfel, instanţa de contencios administrativ a decis că '(…) mandatul unui membru CSM este de 6 ani, însă poate înceta înainte de termen. În acest caz, începe un nou mandat care, în lipsa unor dispoziţii legale exprese, este tot de şase ani' (extras din Sentinţa civilă nr. 3.081 din 19 aprilie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti)", se arată în comunicat.
Conform sursei citate, ca efect al sentinţei civile menţionate, trei membri aleşi care şi-au început mandatul anterior anului 2011 şi-au continuat şi exercitat efectiv mandatele individuale de şase ani în interiorul mandatului actualului CSM, fapt ce a condus la alegerea individuală a trei dintre membrii actualului Consiliu care au făcut obiectul procedurii de validare contestate.
Reprezentanţii CSM mai susţin că argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de plenul Curţii Constituţionale pe 2 iunie, cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 317/ 2004, urmează a fi prezentate în cuprinsul deciziei Curţii, care, după redactare, va fi publicată în Monitorul Oficial.
"În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că dialogul public pe această temă trebuie să respecte şi să reflecte rigorile instituţionale şi exigenţele profesiei de magistrat astfel încât şi prin modalităţile de manifestare publică şi mediatică să se răspundă aşteptărilor pe care societatea le are în raport cu instituţiile şi reprezentanţii şi/sau exponenţii sistemului judiciar. De asemenea, Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media este abilitat să informeze publicul asupra capacităţii instituţionale a Consiliului Superior al Magistraturii de a gestiona transparent şi cu respectarea prevederilor legale procedura de alegere a noilor membri CSM pentru mandatul 2017 – 2022, care să respecte exigenţele interpretării date de Curtea Constituţională, conform comunicatului de presă din data de 2 iunie 2016", se mai menţionează în comunicat.
Proiectul de calendar pentru alegerea membrilor CSM urmează să fie analizat pe 6 iunie în comisia de specialitate a Consiliului, urmând ca forma adoptată să fie supusă dezbaterii şi aprobării plenului în prima sa şedinţă de lucru, care va avea loc pe 7 iunie.
Curtea Constituţională a României a decis, joi, că mandatul membrilor CSM expiră la împlinirea termenului de şase ani, deci la aceeaşi dată pentru toţi magistraţii aleşi în acest for, având în vedere trăsătura CSM de organism colegial.
Curtea a constatat că sunt constituţionale dispoziţiile care prevăd că durata mandatului membrilor aleşi ai CSM este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii, în măsura în care persoana aleasă pentru ocuparea unui loc vacant îşi exercită calitatea pentru restul de mandat rămas până la expirarea acestui termen.
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a anunţat, pe 29 aprilie, că judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti i-au admis o cerere de suspendare a hotărârii CSM privind alegerea a numai şase membri pentru viitorul Consiliu.
Potrivit UNJR, judecătorii au mai decis atunci sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la art. 54 alin. (1) teza I şi art.57 din Legea nr.317/ 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a dezbate neconstituţionalitatea acestora în măsura în care respectivele texte de lege se interpretează în sensul că mandatul membrilor CSM este de 6 ani calculat individual, şi nu ca mandat al Consiliului.
