Poliţistul Grigoraş Pârvu pleacă la Paris. E rom, lucrează la Investigaţii Criminale şi crede că faptele românilor nu justifică pe deplin reacţia francezilor.
Grigoraş Pârvu, de 28 de ani, este inspector la Serviciul de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Sectorului 4. A crescut într-un cartier bucureştean şi a învăţat frânturi din limba romanes de la prietenii din cartier, pentru că în familia sa nimeni nu ştia ţigăneşte. Preferă să i se spună ţigan, şi nu rom. La 12 ani s-a hotărât să devină om al legii. A terminat Liceul Militar, apoi Academia de Poliţie, şi acum e inspector de poliţie. Începutul carierei sale în domeniul judiciar l-a prins în plin scandal internaţional al repatrierii în masă a romilor din Franţa. Suplimentarea numărului de poliţişti români vine ca urmare a vizitei la Bucureşti a ministrului francez pentru Imigraţie, Eric Besson, şi a secretarului de stat pentru afaceri europene, Pierre Lellouche. La începutul acestei luni, oficialii au stabilit împreună cu ministrul de Interne, Vasile Blaga, că Franţa are nevoie de sprijin în lupta împotriva infracţionalităţii comise de cetăţeni români. Zece poliţişti se vor alătura celorlalţi patru, detaşaţi deja în Franţa de trei luni, a căror şedere va fi prelungită cu încă 90 de zile. Pe umerii celor 14 stau diminuarea numărului infracţiunilor comise de români şi ameliorarea relaţiilor tensionate dintre cele două ţări.
„Românii săvârşesc infracţiuni jenante”
Ce l-a recomandat pe inspectorul Grigoraş Pârvu să plece în misiune la Paris? Ne-a spus-o chiar el: limba franceză, limba romanes, limba română şi cunoştinţele avansate despre „infractorul român”.
Aţi mai fost detaşat în Franţa la sfârşitul anului trecut. Ce aţi făcut acolo?
G.P. A fost, în mare parte, muncă de teren. Exact ce făceau poliţiştii francezi făceam şi eu. Îi susţineam din punctul de vedere al cunoscătorului de infractor român. Faptul că ştiam limba a ajutat foarte mult. A fost, de exemplu, o discuţie cu un proxenet rom prins după două luni de anchetă, care se folosea de tot felul de chichiţe, pe care le fac şi pe aicea: că nu vrea să declare, că nu vrea să scrie, că n-a făcut şi aşa mai departe. Am vorbit cu el pe limba lui şi l-am convins.
Vorbeaţi cu el în limba romanes?
G.P. Nu, în română. Cunosc limba romanes la nivel conversaţional. În străinătate, ţiganii vorbesc mai mult în română, doar în comunitatea lor vorbesc limba romanes.
Ministrul Vasile Blaga a spus că niciunul dintre romii repatriaţi din Franţa nu e infractor. Ce veţi face acolo?
G.P. Nu suntem trimişi acolo să-i împachetăm şi să-i trimitem acasă pe romi. În mandatul nostru nu scrie „expulzarea cetăţenilor români de etnie romă în România”. Eu nu consider că românii sunt o problemă atât de mare pentru Franţa. Din câte ştiu, infracţionalitatea comisă de români în Franţa este sub cinci la sută. Românii săvârşesc infracţiuni jenante, nu grave. Acum s-au solicitat mai mulţi poliţişti români pentru că a luat amploare fenomenul infracţionalitate comise de români.
Aşa este?
G.P. Nu ştiu. Dar din ce am văzut eu anul trecut, eu consider că cetăţenii români au un aport foarte mic la starea infracţională a Franţei.
Aţi urmărit reacţiile internaţionale în scandalul repatrierii romilor?
G.P. Astea sunt treburi politice, nu poliţieneşti, şi nu mă interesează. Nu suntem trimişi ca sperietori, să ne vadă pe noi cetăţenii români şi să spună „gata, fugim acasă că au venit poliţiştii români”. Nu ăsta e scopul nostru. Nu mă duc să stau pe stradă să caut românul. Asta pot face şi ei. O să mergem pe teren împreună cu poliţiştii francezi.
În taberele romilor?
G.P. Probabil. O singură dată am fost, anul trecut, într-o tabără, unde se căuta un proxenet român. Nu erau numai români, erau foarte mulţi bulgari.
Ce aţi văzut acolo?
G.P. N-am văzut decât nişte oameni foarte, foarte amărâţi, care trăiau în nişte locuinţe improvizate.
Când aţi aflat că veţi pleca în Franţa?
G.P. Am dat examen pentru a pleca, acum o săptămână. Au fost alese persoane care ştiu limba franceză şi anumite teme de specialitate, cum ar fi cooperarea poliţienească.
Unde veţi fi repartizaţi?
G.P. Pe regiuni, în funcţie de experienţa noastră şi de ce infracţiuni sunt comise în anumite zone. Oricum, în zone cu o populaţie mare de români.
În ce constă activitatea dumneavoastră din ţară?
G.P. Nu prea stau la birou. Serviciul nostru preia dosare cu un grad de risc mai ridicat. Suntem împărţiţi pe genuri de infracţiuni: proxenetism, droguri, spărgători de case, şantajişti, clanuri.
Aţi avut de-a face cu oameni cu prejudecăţi de-a lungul carierei?
G.P. Nu în Poliţie, dar în viaţa de zi cu zi, cu siguranţă au fost. Şi unu’ care are ochelari poate fi discriminat. Ştiţi care e ideea, nu mă deranjează când îmi spune unu’ ţigan. E vorba de tonul cu care o spune.
