Meteorologii spun că intervalul ploios nu s-a încheiat, iar după el nu va urma o perioadă caniculară, cum s-a mai întâmplat în anii trecuţi. Viiturile continuă să facă ravagii în Moldova iar norii negri nu se lasă duşi.
Vremea îi bulversează până şi pe meteorologi. După ploile abundente din ultimele zile, ieri dimineaţă se arătau semnele unei apropiate îmbunătăţiri a vremii. În cursul după-amiezii însă veştile proaste s-au întors. După o zi, două de cer relativ senin ploile o vor lua de la capăt, posibil chiar cu mai mare intensitate. Cei mai afectaţi ar putea fi tot cei ce au avut de înfruntat viiturile din această săptămână. Codul galben de ploi a fost păstrat până în această dimineaţă în 18 judeţe, cele mai multe din zona Moldovei. Hidrologii au instaurat codul roşu de inundaţii pe Olt, în judeţul Harghita şi pe anumite segmente ale Siretului şi Prutului, după ce ieri viiturile au continuat să înainteze prin localităţile din nord-estul ţării, iar Dunărea a început să iasă din matcă în sud, la Giurgiu şi Călăraşi.
Una dintre consecinţele vremii capricioase este că meteorologii nu se mai hazardează să prognozeze pe termen lung. Aurora Bell, directoarea Departamentului de Prognoze a Administraţiei Naţionale de Meteorologie, explică: „E caracteristică în ultimii ani o alternanţă de perioade caniculare (temperaturi de peste 35 de grade) cu cele de instabilitate atmosferică, cu averse rapide”. Vara aceasta nu se va încadra însă în acest tipar. „Vara nu a pornit pe un fond foarte cald, nu a fost secetă care să favorizeze instalarea caniculei. În aceste condiţii, nu anticipăm că după ploi va urma o perioadă lungă de căldură excesivă”.
Chiar şi criza economică joacă un rol în modul în care meteorologii reacţionează la fenomenele extreme. Astfel, specialiştii de la ANM se feresc să mai lucreze cu jumătăţi de măsură, alertele intermediare de cod portocaliu fiind emise pe ultima sută de metri, când datele sunt sigure. „Codul portocaliu presupune dislocarea de forţe în teren, iar acest lucru presupune, la rândul său, cheltuirea unor bani de la buget”, mărturiseşte Aurora Bell.
Dunărea a ieşit din matcă
Ieri, viitura de pe Siret a trecut cu bine de Paşcani. La Săuceşti, judeţul Bacău, peste 2.000 de persoane au fost evacuate din calea Siretului, aşa cum au mai păţit în urmă cu doi ani. În judeţul Iaşi, digul de pe Siret, dintre Hălăuceşti şi Mirceşti, s-a crăpat pe o lungime de câteva zeci de metri, apele ameninţând sute de hectare de culturi agricole. Cu Prutul sub cod roşu de inundaţii, mai multe localităţi din judeţele Iaşi şi Botoşani sunt în alertă până în această după-amiază. În sudul ţării, Dunărea a ieşit şi ea din matcă. La Giurgiu, fluviul a depăşit ieri cu 47 cm cota de inundaţie, iar autorităţile au înălţat digul din zona Malu Roşu, în apropiere de punctul de trecere a frontierei Giurgiu-Ruse, care risca să fie inundat. Şi la Călăraşi apele Dunării au depăşit cu 20 cm cotele de inundaţie.
„Mulţi turişti şi-au contramandat rezervările”
Dincolo de pagubele materiale imediate, inundaţiile vor avea un impact negativ asupra agriculturii şi, pe termen scurt, asupra turismului. Cel mai puternic afectate vor fi culturile de grâu, iar în zonele inundate culturile sunt distruse în întregime. Fostul ministru al Agriculturii susţine însă că ploile pot avea un efect pozitiv asupra culturilor de porumb şi de floarea-soarelui sau în zonele colinare, unde nu bălteşte apa.
Turismul din zona Moldovei, cu precădere cel rural, este de asemenea afectat, însă pe termen scurt, ne-a explicat Mişu Chiruc, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural pe euroregiunea Moldova. „S-a simţit impactul chiar înainte de inundaţii, când mulţi turişti şi-au contramandat rezervările. Nu ar fi fost cazul, pentru că zonele Agapia, Văratec sau Piatra Neamţ nu sunt afectate. Zonele inundate se cunosc şi sunt cam aceleaşi în fiecare an. E o situaţie de moment, lucrurile vor reveni la normal”, ne-a spus Mişu Chiruc.
