Caz unic în istoria justiției din România: în absența procurorului de ședință și a avocaților apărării, judecătoarea Viorica Costiniu, de la Curtea de Apel București, fără a ține cont de prevederile Codului de Procedură Penală, a judecat și respins o contestație a DNA prin care se solicita emiterea unui mandat internațional de arestare pe numele lui Nicușor Constantinescu, baron PSD de Constanța. Ulterior, o altă instanță de judecată a constatat nulitatea absolută a hotărârii magistratului Viorica Costiniu și a emis mandatul de arestare solicitat de DNA, în baza căruia Nicușor Constantinescu urmează a fi extrădat din SUA.
(Încheierea de ședință, în facsimil, în galeria foto)
Judecătoarea de la Curtea de Apel, Viorica Costiniu, a respins pe 30 iulie o contestație formulată de procurorii DNA la o decizie a Tribunalului București, din 25 iulie, care îl viza pe președintele suspendat al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu.
Problema majoră în acest caz o reprezintă încălcarea normelor în vigoare tocmai de către magistratul Costiniu, întrucât ședința s-a desfășurat fără participarea procurorului și a părților. De altfel, acest detaliu a fost consemnat și în încheierea ședinței din camera de consiliu, condusă de doamna Costiniu, al cărei soț, tot magistrat, a fost condamnat în dosarul fostului senator PSD, Cătălin Voicu.
Ce spune legea
Judecarea unei căi de atac împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare în absența procurorului de ședință și a avocatului apărării inculpatului este sancționată de Codul de Procedură Penală, articolul 205, aliniatele 8 și 9. Spre exemplu, potrivit aliniatului 9 “participarea procurorului este obligatorie”, iar potrivit aliniatului 8 “este obligatorie acordarea asistenței juridice pentru inculpat de către un avocat ales sau de un avocat din oficiu”. Cu alte cuvinte, doamna judecător Viorica Costiniu a încălcat procedura obligatorie.
De ce a făcut-o?
Deocamdată nu știm pentru că nu ne-a răspuns la telefon. Dar cad ipoteze precum aceea că doamna judecător ar fi confundat procedurile, crezând de exemplu că judecă o cerere inițială a DNA de eliberare a unui mandat de arestare și nu o contestație la o decizie a unei instanțe inferioare, respectiv a Tribunalului București.
Pentru că doamna Costiniu a judecat, așa cum singură consemnează în încheierea ședinței, “soluționarea contestației formulate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – împotriva încheierii din Camera de Consiliu din 25.07 2014 a Tribunalului București – secția I Penală”.
Cu alte cuvinte, a judecat o cale de atac la care era obligatorie prezența părților, adică a procurorului de ședință și a avocaților inculpatului.
Ce sancțiuni riscă Viorica Costiniu
Pentru greșeala de a nu respecta procedurile obligatorii referitoare la măsurile preventive, un judecător riscă eliminarea din magistratură, spun specialiștii. Astfel de greșeli comit, destul de rar, judecătorii începători, de la judecătorii. Însă doamna Costiniu este judecător de Curte de Apel, instanță superioară care, potrivit noilor reglementări penale, emite decizii definitive și executorii. La un astfel de nivel nu sunt permise greșeli atât de grave, adaugă specialiștii consultați de RL.
În astfel de situații, în mod normal ar trebui ca și CSM, și Inspecția Judiciară să se autosesizeze. Președintele CSM, judecătorul de Înaltă Curte, Adrian Bordea, nu ne-a răspuns la telefon, nici șeful Inspecției, doamna Rica Vasiliu.
Potrivit Legii 317 din 2004, care reglementează, între altele atribuțiile CSM, se precizează la articolul 30, aliniat 3 că “CSM asigură respectarea legii și a criteriilor de competență și etică profesională în desfășurarea carierei profesionale a judecătorilor și procurorilor”. Inspecția Judiciară, care este independentă, ar trebui, potrivit legii, să declanșeze verificări pentru a stabili împrejurările și motivele pentru care doamna judecător Viorica Costiniu nu a respectat procedura penală, spun specialiștii. (O.G.)
Magistratul și eliberarea controversată a lui Vântu și Puiu Popoviciu
Prestigiul judecătoarei Viorica Costiniu, fost președinte al Asociației Magistraților din România (AMR), a avut de suferit considerabil în momentul în care soțul acesteia, Florin Costiniu, judecător la Curtea Supremă, a fost arestat preventiv într-un dosar de corupție în care a fost implicat alături de fostul senator PSD Cătălin Voicu. Ulterior, Florin Costiniu a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu suspendare în acest dosar.
După trimiterea în judecată de către DNA a soțului ei, procurorii anticorupție au solicitat CSM să analizeze activitatea Vioricăi Costiniu, considerând că aceasta ar putea fi subiectivă în soluționarea dosarelor întocmite de DNA. CSM a respins cererea.
DNA nu era la prima sesizare de acest fel. Procurorii anticorupție au reclamat-o pe Viorica Costiniu la CSM pentru „rea-voinţă”, întrucât a insistat şase luni să primească dosarul „Poşta”, înainte ca ancheta să fie finalizată, sub pretextul că trebuie să soluţioneze plângerea făcută de unul dintre învinuiţi împotriva urmăririi penale, deşi, potrivit unei decizii de îndrumare a instanţei supreme, o astfel de plângere trebuie respinsă ca inadmisibilă.
Dar asupra deciziilor luate de judecătoare, opinia publică a avut de mai multe ori suspiciuni. Astfel s-a întâmplat în cazul eliberării din arest a lui Sorin Ovidiu Vîntu sau al refuzului de a-i aresta pe omul de afaceri Puiu Popoviciu și șefii serviciilor de informații DGIPI și DGA, Ilie Șerban Cornel și Petru Pitcovici, reținuți în 2009 de DNA. Această din urmă decizie de eliberare a fost cu atât mai uimitoare cu cât la dosarul DNA erau și stenogramele unor interceptări, potrivit Hotnews. Costiniu a apreciat că “veridicitatea afirmațiilor este greu de asumat” din economia dosarului. Ca preşedinte al AMR, magistrata le-a luat apărarea colegilor săi care l-au pus în libertate pe Serghei Gorbunov, autorul unui dublu asasinat la Braşov. (R.C.)
Dosarele lui Nicușor Constantinescu și plecarea sa în SUA
Președintele suspendat al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a primit o decizie de arestare preventivă la începutul lunii august, la solicitarea DNA, care a constatat că acesta nu s-a întors din SUA, unde susținea că ar face un tratament pentru cancer de prostată. Mai mult, președintele suspendat al CJ a fost filmat cum se plimbă prin New York și fumează la o terasă, deși în același timp trimisese în țară mai multe scrisori în care arăta că este grav bolnav și nu poate călători. El ceruse procurorilor să fie lăsat să plece peste ocean tocmai pentru a fi supus unei intervenții chirurgicale complicate. Presa a relatat, în urmă cu două zile, că politicianul a fost din nou fotografiat plimbându-se relaxat într-un mall.
Aducerea în țară a fost impusă de judecători, deoarece Nicușor Constantinescu este cercetat în patru dosare penale. În primul caz, alesul local este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, în cel de-al treilea pentru că a atribuit nelegal terenuri. Al patrulea dosar îl vizează pe președintele CJ Constanța pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de
9 milimetri.
Nicușor Constantinescu nu doar că nu are de gând să revină în România, ci a transmis opiniei publice, prin intermediul CJ Constanța, că se consideră victima unui abuz și că a reclamat statul român Departamentului de Stat al SUA. “Motivația «zdrobitoare» (pentru arestarea preventivă – n.r.) o reprezintă afirmația «verbală» a procurorului DNA privind existența unui filmuleț de 10 secunde «în mediul virtual». Așa-zisa probă invocată verbal de către procurorii DNA și nedepusă la dosarul judecării mandatului de arestare preventivă a fost anterior declarată inadmisibilă”, afirmă președintele suspendat al Consiliului Județean Constanța. Acesta insistă asupra faptului că este foarte bolnav, suferind de “cancer de prostată, complicații post-operatorii”. (R.C.)
