Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

Judecătoarea Camelia Bogdan, interviu în Revista 22: Banii din Crescent ar fi ajuns și la alții, care sunt protejați de stat. Sunt offshore-uri controlate de servicii

Judecătoarea Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) și care a fost exclusă din magistratură, a declarat, într-un interviu pentru Revista 22, că sunt semne de întrebare dacă sumele din offshore-ul Crescent ar fi ajuns doar în posesia afaceristului și că ar trebui să se facă o comisie rogatorie, pentru ca autoritățile să afle ce s-a întâmplat cu banii.

Share

Flavia Dragan 0 comentarii

Actualizat: 10.08.2017 - 08:52

Judecătoarea Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) și care a fost exclusă din magistratură, a declarat, într-un interviu pentru Revista 22, că sunt semne de întrebare dacă sumele din offshore-ul Crescent ar fi ajuns doar în posesia afaceristului și că ar trebui să se facă o comisie rogatorie, pentru ca autoritățile să afle ce s-a întâmplat cu banii. 

Astfel, judecătoarea a arătat că, după pronunțarea condamnării în dosarul ICA, ar fi trebuit indisponibilizate și bunurile al căror beneficiar real este Voiculescu, precum banii de la offshore-ul din Cipru, de pe urma cărora ea crede că ar fi beneficiat și alte persoane, ”care ar putea fi protejate de organe ale statului”. În acest sens, ea a declarat că ar fi trebuit făcută o comisie rogatorie. 

”Mă refer atât la prejudiciul de 60 de milioane de euro, la produsele directe ale infracțiunii, respectiv terenurile și construcțiile ridicate pe terenurile ce aparțineau fostului Institut de Chimie Alimentară, cât și la chiria produsă de aceste terenuri, prin închirierea terenurilor Grivco către Romtelecom, din 2001 până în prezent. Am dispus ca DNA să indisponibilizeze produsele infracțiunii, pentru a aduce acești bani la bugetul de stat. Până acum, am înțeles că s-au recuperat doar produsele directe ale infracțiunii, care totuși nu s-au valorificat. Au fost deschise mai multe procese civile, dar acestea nu pot opri valorificarea bunurilor, deoarece ele sunt, din 2014, în patrimoniul statului. Trebuiau indisponibilizate și toate bunurile al căror beneficiar real este Dan Voiculescu, respectiv acțiunile și activele firmelor pe care le controlează în calitate de beneficiar real. Pentru aceasta, ar fi trebuit făcute adrese și comisie rogatorie în vederea indisponibilizării și confiscării fondurilor din Crescent. Asta am cerut prin hotărârea mea, să se stabilească destinația sumelor de bani din Crescent din 1990 până în prezent. În aceste condiții, există semne de întrebare dacă banii din Crescent ar fi ajuns doar în posesia lui Dan Voiculescu. Probabil că au ajuns și în posesia altor persoane, care ar putea fi protejate de organele statului. De aceea e posibil să nu se facă această comisie rogatorie ca să vedem ce s-a întâmplat cu banii din Crescent, care se cuvin poporului român. Emiterea comisiei rogatorii pentru confiscarea sumelor de bani aflate în Crescent incumbă Tribunalului București, ca organ de executare a deciziei pronunțate de Curtea de Apel București”, a explicat Camelia Bogdan, în interviul acordat Revistei 22. 



Tototdată, judecătoarea a declarat că, prin comisiile rogatorii pe care le-a cerut, a descoperit, de exemplu, că afaceristul Ovidiu Tender deține offshore-uri în Africa, despre care s-a spus că ar fi controlate de ”structuri”, ea subliniind că în România nu se dorește promovarea unor exemple pozitive de recuperare a banilor care se fură prin offshore-uri:

”S-au pus mai mulți bani la dispoziție din fosta Bancă Română de Comerț Exterior anumitor persoane și, atunci, am cerut investigarea destinației acestor sume de bani. Nici în acest dosar nu s-a întâmplat nimic. Bineînțeles, mai sunt offshore-uri controlate de Ovidiu Tender în Africa, despre care s-a spus că ar fi controlate de structuri, eu identificându-le ca atare prin comisii rogatorii efectuate în Senegal. La servicii secrete, la SRI, SIE etc. Ca problemă de drept, poate există curiozitatea să verificăm de ce de 25 de ani nu există această voință sau capacitatea de a aduce la bugetul statului bunurile furate poporului român, care se găsesc în offshore-uri. Există țări ca Ucraina, dată ca exemplu de bune practici, unde au fost angajați investigatori FBI pentru a recupera acești bani la bugetul de stat. În România nu se dorește promovarea unor exemple de bune practici în acest sens”.

Sesizarea Cameliei Bogdan privind apartenența șefului Inspecției Judiciare la masonerie, clasată de DNA 

Judecătoarea a mai precizat, în interviul acordat Revistei 22, că i-a fost clasată plângerea de abuz în serviciu în cazul inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru, precum și sesizarea depusă privind apartenența lui Netejoru la masonierie. Lucian Netejoru este cel care a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii în cazul Cameliei Bogdan, iar în baza acestei noi sesizări, judecătoarea a fost exclusă din magistratură. 

Judecătoarea a arătat că, deși procurorii anticorupție au primit dovezi că Netejoru face parte din Marea Lojă a României încă din 2001, ei au decis că i-ar fi încetat calitatea de mason din 2007, pentru că nu și-ar fi plătit contribuția. Camelia Bogdan a explicat că Netejoru ar fi trebuit să menționeze apartenența la masonerie în declarația sa de avere, întrucât ”trebuie investigat și în ce măsură jurământul masonic de a-și ajuta frații în mod necondiționat este compatibil cu jurământul față de profesia de magistrat, acela de a asigura domnia legii”. 

”Am sesizat DNA Oradea, dosarul fiind preluat, apoi, de structura centrală. Tocmai am fost notificată că, pentru dosarul în care am sesizat fapta de abuz în serviciu în cazul lui Lucian Netejoru, inspectorul șef al Inspecției Judiciare(Netejoru a sesizat CSM cu privire la Camelia Bogdan, după ce Inspecția Judiciară a decis, inițial, să claseze cazul judecătoarei. Ulterior, în baza acestei sesizări, Bogdan a fost exclusă din magistratură – n.r.), în sensul că se urmărește ca, prin decizia de excludere a mea din magistratură, să se revizuiască hotărârea definitivă din dosarul ICA, s-a pronunțat o soluție de clasare. S-a mai pronunțat soluție de clasare și la sesizarea mea privind apartenența lui Netejoru la masonerie. Deși organul de urmărire penală a primit date de la Marea Lojă Națională a României(MLNR) că Lucian Netejoru este mason, din 2001, făcând parte din Loja Sf. Gheorghe 1998 Giurgiu, DNA a concluzionat, cu de la sine putere, fără ca MLNR să-l fi informat în acest sens, că i-ar fi încetat calitatea de mason din 2007, prin neplata contribuției trei luni consecutiv. Or, neplata contribuiției timp de trei luni consecutiv nu figurează printre motivele de excludere din Francmasonerie, prevăzute în Statutul MLNR. Dovada ca d-l Netejoru nu mai este mason se putea face, potrivit Statutului MLNR, doar cu o hotărâre definitivă și irevocabilă pronunțată de o instanță masonică. Aceste înscrisuri nu se regăsesc în dosarul DNA. (...) Este motivul pentru care eu voi contesta dispoziția de clasare pronunțată de DNA”, a declarat Camelia Bogdan, în interviu acordat Revistei 22.


Amintim că judecătoarea Camelia Bogdan a fost exclusă din magistratură în luna februarie, după ce CSM a admis o acțiune disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva ei.  Camelia Bogdan a fost sponsorizată de Ministerul Agriculturii pentru  un curs de două săptămâni la Poiana Braşov, în timp ce făcea  făcea parte din completul de judecată din dosarul ICA, în care Ministerul Agriculturii se constituise parte civilă  La vremea respectivă, Camelia Bogdan spunea că acuzaţiile sunt nefondate în ansamblul lor, pentru că ea nu a fost plătită de Ministerul Agriculturii, ci a predat, în calitate de expert al UE din 2009, elemente de anticorupţie funcţionarilor statului.

În 2014, un complet de la Curtea de Apel Bucureşti, din care a făcut parte şi Camelia Bogdan,  i-a condamnat definitiv, în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare, pe Dan Voiculescu - la 10 ani de închisoare, pe fostul director al institutului, Gheorghe Mencinicopschi - la opt ani de închisoare, pe fostul director al ADS, Corneliu Popa, tot la opt ani de închisoare şi pe fostul ministru al Comunicaţiilor, Sorin Pantiş, la şapte ani de închisoare. Instanţa a dispus atunci şi confiscarea a 60 de milioane de euro, prejudiciul adus Ministerului Agriculturii. 

Voiculescu a fost eliberat din închisoare în iulie 2017, după ce a executat aproximativ o treime din pedeapsă. 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...
Loading...