Maghiarii simpli din asa-zisul "Tinut Secuiesc" nu vor independenta si nu cred ca evenimentele din Kosovo pot avea loc si in Romania. Vor insa o mai mare autonomie economica, administrativa si culturala fata de Bucuresti.
Ca suntem maghiari, romani sau tigani, pentru noi e totuna. Eu sunt maghiar, iar copilul meu este casatorit cu o romanca. Vrem doar sa fie pace si liniste."
Laszlo Balint
Amintiri
» Stapanirea austro-ungara
Locuitorii din Beizid sunt de parere ca stapanirea austro-ungara a fost un lucru pozitiv pentru Ardeal. Sustin acest lucru facand referire doar la faptul ca in aceasta zona a tarii exista harti si carti funciare care au permis si permit in continuare reconstituirea dreptului de proprietate al oamenilor asupra imobilelor confiscate de regimul comunist, mult mai simplu si mai exact decat in restul tarii.
Bezid este un satuc cu vreo 700 de suflete, de la limita judetelor Mures si Harghita, la granita "secuimii". Este locuit in proportie de peste 95% de etnici maghiari. Oamenii de aici sunt mult mai preocupati de problemele lor pe plan local decat de independenta sau autonomie. Parerea acestora este ca o asemanare a ceea ce s-a intamplat in Kosovo cu situatia din Covasna, Hargita si Mures nu poate fi facuta decat de politicienii care vor capital electoral. "Noi ne simtim foarte bine aici, acasa, pana ce nu vin politicienii sa ne deranjeze. Nu putem spune ca este ceva in neregula in relatia dintre dintre romani si maghiari. Exista insa si nationalisti, atat printre maghiari, cat si printre romani. Populatia maghiara vrea sa traiasca in liniste. Avem problemele noastre, lemnele, pensiile si drumurile", ne spune Denes Joszef, singurul intreprinzator privat din sat. Acesta crede totusi ca se poate discuta despre unele principii ale autonomiei, insa intr-un cadru calm. "Daca, totusi, conducerea UDMR vrea autonomie, acest lucru trebuie gandit cu calm si liniste. Parerea mea este ca avem nevoie de descentralizare. Ce avem noi cu cei din Ilfov sau Dambovita daca traim in Mures. Sunt pentru o autonomie economica si culturala. Fiecare zona sa se descurce si sa se administreze singura. Iar in caz de calamitati naturale, venim si ne ajutam unii pe altii. Nu este nimic rau in aceasta problema", mai spune Denes Joszef.
Reprezentantul comunitatii din Bezid in Consiliul local Sangeorgiu de Padure, de care apartine din punct de vedere administrativ satul, este Ludovic Incze, un batran in varsta de 72 de ani. Este nemultumit ca nu a reusit sa faca prea multe pentru comunitatea sa, iar aceasta pentru ca nu a gasit intelegere la Primarie. Cand vine vorba despre probleme de autonomie sau independenta, Ludovic Incze este foarte rezervat. "Suntem prea mici pentru asa ceva. Ne bucuram ca putem trai in liniste si pace cu totii. In politica nu ne prea bagam. Nu este pentru noi. Ne intelegem si cu romanii, si cu altii. Basescu a fost la noi in secuime si a simtit ca nu se intampla nimic rau", sustine Ludovic Incze. Pentru el altele sunt problemele importante. Una dintre acestea ar fi ca satul sau saraceste de la an la an. "Satul nostru nu mai este ce a fost. Acum doi ani aveam aici peste 200 de vaci. Acum mai sunt doar 100. Oamenii vand animalele, fie pentru ca nu au ce sa le dea de mancare, fie pentru ca au imbatranit", zice suparat Ludovic Inctze.
Un alt locuitor din Bezid are aceeasi parere despre convietuirea cu romanii si in Romania, dar ne-a refuzat politicos cand l-am intrebat despre autonomie. "Ca suntem maghiari, romani sau tigani, pentru noi e totuna. Eu sunt maghiar, iar copilul meu este casatorit cu o romanca. Vrem doar sa fie pace si liniste. Poate ca a fost ceva intre romani si maghiari, dar trebuie uitat acest lucru. Nu ne intereseaza autonomia", ne spune intr-o romana aproximativa Laszlo Balint.
Satul Bezid este situat la aproximativ 6 kilometri de orasul Sangeorgiu de Padure. Principala nemultumire a locuitorilor de aici este starea dezastruoasa a drumului comunal ce face legatura cu orasul. Iarna, cand este inghetat, drumul este circulabil, dar in restul timpului accesul auto este foarte dificil. Locuitorii sunt nemultumiti ca nu sunt bagati deloc in seama de administratia locala. "stim ca primaria a castigat un proiect de 32 milioane de euro. Nu stim cum vor fi cheltuiti acesti bani. Cand se va pune problema cheltuirii lor, suntem siguri ca drumul va ramane ultimul si nu va fi reparat niciodata", ne mai spune Denes Joszef. "Suntem intr-o zona saraca, nu avem pretentii foarte mari. Vrem doar ca drumul sa fie reparat", completeaza Ludovic Inctze.
