Fostul șef al Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu, a fost pus sub control judiciar, pentru 60 de zile, într-un dosar de abuz în serviciu, informează Direcția Națională Anticorupție (DNA).
Totodată, au mai fost puși sub control judiciar și Emil Cirica, fost director al Direcției Investiții, Urbanism și Amenajarea Teritoriului (DIUAT) din cadrul Consiliului Județean Brașov și Popscu Aurelia, la data faptelor director economic în cadrul Consiliului Județean Brașov, fiind acuzați de infracțiuni de abuz în serviciu.
Procurorii DNA susțin că, în perioada iulie 2012 – martie 2013, în calitate de președinte al CJ Brașov și ordonator principal de credite, Aristotel Căncescu, în înțelegere cu fostul consilier județean Gavril Matei, l-ar fi determinat pe directorul general al Direcției Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Brașov, Virgina Martin, să ceară Consiliului Județean Brașov suplimentarea bugetului de venituri și cheltuieli ale instituției, astfel încât să fie cumpărate produse și lucrări „la valori nejustificat de mari sau care nu erau necesare instituției, iar achizițiile să fie fracționate pentru a se recurge la proceduri de achiziție directă”, susține DNA.
Procurorii anticorupție îl acuză pe Aristotel Căncescu că, sprijinit de directorul economic Aurelia Popescu și de directorul DIUAT Emil Cirica l-ar fi favorizat pe Matei Gavril, în defavoarea DGASPC Brașov, prin direcționarea unor sume importante de bani din bugetul de venituri și cheltuieli ale instituției, pentru cumpărarea de produse și lucrări de la firma SC LICOFRIG, fie direct, fie indirect prin intermediul SC FRIGOMAT SRL, ambele firme controlate de Matei Gavril.
„În baza adreselor sus menționate, au fost întocmite formal mai multe referate, de DIUAT – Serviciul Investiții, Achiziții Publice al Consiliului Județean Brașov. Aceste referate au fost semnate de directorul economic Popescu Aurelia și directorul DIUAT, Emil Cirica, fiind folosite la inițierea unor proiecte de hotărâri ale Consiliului Județean Brașov pentru majorarea bugetului de venituri și cheltuieli al DGASPC Brașov pe anul 2012. Ulterior, hotărârile au fost adoptate cu susținere din partea inculpatului Căncescu Aristotel Adrian în plenul Consiliului Județean Brașov (HCJ nr. 28/12.07.2012, HCJ nr. 89/11.09.2012). În calitate de președinte al Consiliului Județean Brașov, inculpatul Căncescu Aristotel Adrian a emis dispoziții prin care, prin rectificare, bugetul DGASPC Brașov a fost majorat cu suma totală de 1.115.000 lei”, susțin procurorii DNA.
Procurorii anticorupție susțin că banii ar fi fost folosiți pentru cumpărarea de produse și servicii de l cele două firme.
Totodată, DNA îl acuză pe fostul șef al CJ Brașov că ar fi cerut Direcției Economice să întocmească un referat prin care ar fi propus, în mod nelegal, împuternicirea sa de a emite dispoziții, pentru rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli, astfel încât să dispună în mod discreționar de acest buget.
„Astfel, în urma hotărârilor consiliului județean și a dispozițiilor menționate prin care s-a suplimentat bugetul de venituri și cheltuieli al DGASPC Brașov, Căncescu Aristotel Adrian a determinat, fie direct, fie indirect, prin intermediul directorului DIUAT Emil Cirica și cu sprijinul consilierului județean Matei Gavril, pe directorul general a DGASPC Brașov Martin Virginia, și, implicit, pe angajații din subordinea acesteia, care aveau atribuții în domeniul achizițiilor publice și angajării, lichidării și ordonanțării cheltuielilor din fonduri publice, să achiziționeze de la cele două societăți, controlate de consilierul județean Matei Gavril, produse și lucrări supraevaluate sau care nu erau justificate ori necesare instituției publice, în cadrul a 35 de proceduri de achiziție directă. Valoarea unora dintre produse și lucrări a fost fracționată în mod nelegal pentru a se aplica procedura achiziției directe. Mai mult, banii au fost plătiți, deși unele dintre aceste produse și lucrări nu erau livrate sau executate la data efectuării plății”, mai susține DNA.
Potrivit procurorilor anticorupție, prejudiciul adus DGASPC Brașov în acest dosar este de peste 310.000 de lei.
„Valoarea prejudiciului produs D.G.A.S.P.C. Brașov, prin realizarea în mod nelegal a acestor achiziții, s-a stabilit la suma de 313.405 lei. Acesta reprezintă valoarea întreagă a produselor și lucrărilor furnizate de SC LICOFRIG SRL ce nu erau justificate sau necesare instituție publice, la care se adaugă diferența dintre valorile cu care produsele sau lucrările furnizate de către SC LICOFRIG SRL și SC Frigomat SRL au fost facturate către instituția publică și valorile cu care aceleași bunuri sau lucrări au fost achiziționate anterior de la societățile de la care furnizorul s-a aprovizionat sau valorile la care lucrările au fost realizate de către societățile care au avut calitatea de subcontractor”, mai precizează sursa citată.
În perioada controlului judiciar, inculpații trebuie să respecte următoarele obiligații: să se prezinte la Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov; să informeze de îndată Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov cu privire la schimbarea locuinței; să se prezinte la IPJ Brașov – Biroul Supravegheri Judiciare din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; să nu depășească limita teritorială a județului Brașov, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului; să nu ia legătura cu persoane anume menționate în ordonanța de control judiciar.
În 24 februarie, Căncescu i-a adresat o scrisoare președintelui Klaus Iohannis, potrivit Bzb.ro, în care a afirmat că are 65 de ani și, până la 63 de ani nu a intrat într-o sală de judecată.
„În anii 90, funcţiile de conducere din Justiţie (preşedinţii de tribunale, preşedinţii Curţilor de Apel) erau negociate politic la nivel judeţean, lucru total anormal. Am susținut în Parlament legile care scoteau în totalitate politicul din Justiție. După aproape 20 de ani, pot să vă spun, domnule Președinte, că România este în situația de a da de urgență legi care să scoată Justiția din politic. Justiția a fost și este folosită pentru plata unor polițe, în cadrul luptei politice. Nu repetați, domnule Președinte, greșelile pe care le-au făcut Adrian Năstase sau Traian Băsescu, folosind Justiția în lupta politică”, i-a transmis Căncescu președintelui Iohannis.
El a continuat susținând că, în perioada 2000 – 2004, a fost „singurul președinte de CJ din România care a rezistat în opoziție, fără a trece la PSD sau fără a fi schimbat în baza unor dosare penale. Cei care au creat acel sistem și au folosit Justiția în acea perioadă aveau să aibă chiar ei probleme grave cu Justiția”.
„Traian Băsescu a folosit și mai abuziv Justiția în lupta lui politică și a creat un dezechilibru grav între puterile statului. Foarte multi dintre vechii membrii PDL au folosit această armă, care apoi s-a întors împotriva lor. Acum regretă. Nu repetați, domnule Președinte, greșelile făcute de Traian Băsescu. Acesta făcea acum câțiva ani referendum pentru desființarea Senatului României- o instituție cu 150 de ani vechime. În 2016, același Traian Băsescu se chinuia să ajungă senator. Domnule Președinte, am fost implicați în același dosar ANI, în care am fost declarați incompatibili la Compania de Apă Sibiu- Făgăraș. Șansa mea a fost că dumneavoastră ați avut termene de judecată înaintea mea și sentința trebuia să fie asemănătoare, cu atât mai mult cu cât eu nu am participat la nici o ședință AGA la Sibiu, am fost doar reprezentat. Am avut colegi, președinți de CJ ( cazul Moloț Mircea), din PNL sau PSD, care și-au pierdut mandatele în spețe identice. Justiția a dat sentințe diferite în spețe identice. Cum vă explicați acest lucru?”, a continuat el.
În scrisoare vorbește și despre acuzațiile care i s-au adus.
„Curtea de Conturi a semnalat în 2010 și la Sibiu, la Primărie și la CJ Brașov, că s-au dat coeficienți de actualizare la drumuri fără respectarea legii. La Sibiu nu s-a întâmplat nimic, dar eu m-am ales cu dosar penal care a dus la arestarea mea pentru 4 luni și la pierderea mandatului. În octombrie 2014 am fost reținut pe un referat al procurorilor cu acuze fabricate. Aproape niciuna dintre aceste acuzații nu se mai regăsește în rechizitoriu, pentru că ele nu au fost dovedite. Pentru ca un domn procuror să își pună mai repede steluțe pe umăr, trebuia să fiu luat. Atât în dosarele mele, cât și ale primarului Scripcaru , martorii sunt timorați sau amenințați. Li se cer denunțuri despre Tăriceanu, Băsescu, Scripcaru, Căncescu, pentru a fi lăsați în pace și pentru a nu merge la pușcărie. Am zeci de exemple pe care doresc să vi le prezint personal. Firmele mele, care au creat, în 25 de ani de existență, peste 500 de locuri de muncă și care au virat la buget peste 10 milioane de euro, sunt șicanate și blocate în baza unor <<expertize>> făcute, la comanda lui Blejnar, de <<mega-experți>> DNA, care nu cunosc legislație și care nu au cunoștințe elementare despre economia de piață. Salariații nu își pot primi salariile din cauza unor blocaje pe conturi. În judetul Brașov aveam, în 2006, 15 firme cu capital românesc cu peste 1000 de angajati. Nu mai avem niciuna în prezent. Mentalitatea DNA Brașov este aceea că toți oamenii de afaceri sunt hoți. Și toți politicienii. Sunt convins că ponderea oamenilor serioși sau neserioși este aceeași și în Justiție și în mediul politic”, a mai spus el.
Totodată, fostul șef al CJ Brașov a mai acuzat DNA că ar fi dat „o interpretare personală” dosarelor.
„Dosarele pe care le avem la Brașov, eu și primarul Scripcaru, au la bază greșeli sau chiar erori procedurale care, majoritatea, nu au generat prejudicii. În schimb, DNA le-a dat o interpretare penală. Acest lucru a făcut ca atât Primăria, cât și CJ să fie blocate, pentru că angajatilor le este teamă să mai semneze ceva. Nici o investiție importantă nu a mai fost făcută în ultimii 3 ani în județul Brașov. Teama de DNA este și la judecătorii care ne judecă. Acesta este și motivul pentru care am cerut strămutarea proceselor mele din județul Brașov. Singura posibilitate de a ne apăra în fața abuzurilor este art. 283 CP- de represiune nedreaptă. Din păcate, avocații care mă apără, mi-au comunicat că nu există nici un caz în România în care să se fi dat curs unei astfel de cereri. Mai mult, potrivit datelor mele, nici 1% nu au fost măcar analizate. De ce, domnule Președinte?”, a conchis el.
Pe aceeași temă:
