Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) recomandă cetățenilor să își pregătească un kit de urgență, care să conțină apă, conserve, şerveţelele umede, trusă de prim-ajutor, aparat radio portabil, lanternă, baterii de schimb, fluier şi briceag multifuncţional, pentru situația în care România ar fi zguduită de un cutremur puternic. Recomandarea vine în contextul în care, în cazul unei astfel de tragedii, pot trece mai multe zile până când salvatorii pot descoperi persoane rămase în viață, informează Mediafax.
În primul rând, cetăţenii trebuie să se asigure că în casă există cel puţin patru litri de apă de persoană, care să fie înlocuită la fiecare şase luni. Mâncarea trebuie asigurată, fiind recomandate conservele, alimentele deshidratate, batoanele energizante şi cele proteice, biscuiţii din cereale şi, dacă este cazul, alimente pentru nevoi speciale şi mâncare pentru nou-născuţi.
Nu trebuie omise articolele de igienă. Săpunul, soluţia dezinfectantă pentru mâini, pasta şi periuţa de dinţi, batistele de hârtie şi şerveţelele umede trebuie să existe în orice kit de urgenţă. Este necesară şi o trusă de prim ajutor care să cuprindă medicamente de bază (analgezice şi antiseptice) şi, dacă este cazul, medicamente pentru boli cronice. Alături de acestea trebuie să existe în kit și pansamente sterile, leucoplast, alcool sanitar, garou elastic, termometru şi mască de praf.
Premierul Sorin Grideanu consideră că, în cazul unui cutremur major, spiritul civic este foarte important, întrucât statul și structurile de urgență „nu ajung tot timpul să rezolve toate problemele”.
Foarte importante sunt aparatul de radio şi lanterna, pentru care trebuie să existe bateriile de schimb. Un fluier poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte pentru că le permite salvatorilor să audă unde se află victimele. Trei semnale scurte reprezintă semnalul pentru ajutor. Totodată, este necesar un briceag multifuncţional, care să aibă şi desfăcător de conserve.
Nu în ultimul rând, kit-ul trebuie să conţină fotocopii ale cărţii de identitate, ale actelor de proprietate ale casei şi ale carnetului de asigurări medicale.
Autorităţile recomandă mobilarea casei astfel încât să nu existe obiecte grele care atârnă peste paturi, canapele şi mese, pentru că pot cădea. În cazul în care acestea există, trebuie să fie uşoare şi fixate astfel încât să nu se deplaseze. Piesele grele de mobilier trebuie fixate în perete, mai ales la etajele superioare ale unei clădiri, acolo unde oscilaţiile sunt mai puternice în cazul unui cutremur. Aparatele electrocasnice trebuie fixate, iar cele care au rotile nu trebuie aşezate lângă uşi, pentru a nu le bloca.
În fiecare locuinţă este bine să existe cel puţin un stinigător de incendiu, aşezat într-un loc cunoscut şi uşor accesibil, de preferat lângă potenţialele surse de incendiu. Fiecare persoană trebuie să cunoască locurile de adăpostire în locuinţă în caz de cutremur (de exemplu tocul uşii, o zonă depărtată de ferestre, lângă un perete de rezistenţă, sub o grindă, sub un birou), dar şi locurile din clădire în care sunt amplasate comutatoarele siguranţele de electricitate, robinetele generale pentru apă şi gaze.
Se recomandă deţinerea în biroul asociaţiei de proprietari a unei truse care să faciliteze deblocările, cât şi a uneltelor şi sculelor pentru intervenţii la reţelele de gaze şi apă.
În seara de vineri, 4 martie 1977, la ora 21.22, România a fost zguduită de un puternic cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, având epicentrul în Munții Vrancei. Era al doilea mare seism din secolul XX produs în România, după cel din 10 noiembrie 1940, care a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.
Totodată, trebuie reţinute particularităţile localităţii, ale cartierului, ale împrejurimilor locuinţei şi ale drumului pe care ne deplasăm zilnic, având în vedere potenţialele pericole. Acestea pot fi reprezentate de căderi de tencuială, spargerea şi căderea geamurilor şi a unor obiecte (precum antenele de satelit), producerea de incendii şi căderea de stâlpi sau cabluri electrice, alunecări de teren, avalanşe, lichefierea terenurilor nisipoase. Se recomandă asigurarea locuinţei pentru a nu rămâne avariată din lipsa fondurilor pentru reparaţii.
Autorităţile atrag atenţia că în timpul cutremurelor pot apărea senzaţii de rău şi dezechilibru într-un spaţiu în care mobilierul se mişcă şi se aud zgomote, iar uneori se întrerupe alimentarea cu energie electrică. Locatarii imobililui sunt îndemnaţi să îşi păstreze calmul, să nu intre în panică şi să evite pe cât posibil evacuarea clădirii pe scări, care sunt structuri foarte sensibile şi se pot prăbuşi foarte repede. Pentru că şi în afara clădirii sunt pericole date de obiecte care pot cădea de la etaje, populaţiei i se recomandă să stea cât mai departe de fereastră, preferabil sub un birou sau pe podea, lângă un perete solid, pe genunchi şi coate, cu faţa în jos, protejându-şi ceafa şi capul sub tocul uşii.
În cazul în care o clădire a fost evacuată, oamenii nu trebuie să alerge în stradă, ci să stea în locuri deschise. Foarte important, telefonul trebuie utilizat doar în situaţiile în care este necesară apelarea serviciului de urgenţă, pentru a nu bloca circuitele telefonice. Orice incendiu trebuie stins, dacă este posibil. Persoanele blocate în lifturi trebuie calmate în situaţia în care nu este posibilă scoaterea lor afară.
