Au avut ocazia să petreacă zilele de arest în locuinţele personale, să fie feriţi de duritatea centrelor de detenţie, să aibă posibilitatea să-şi pregătească mai bine apărarea. Au crezut că nu vor fi prinşi, dar au dat greş. Au nesocotit obligaţiile impuse de judecători. Aşa s-au trezit după gratii, păziţi 24 de ore din 24.
Printre cei care nu au putut să respecte este şi un bărbat de 54 de ani, din Lipova (Arad), Dănuţ Lupu. Judecătoria Lipova din Arad a dispus măsura arestului la domiciliu într-un dosar în care este cercetat pentru conducere unui autoturism radiat din circulaţie, cu plăcuţe cu numere de înmatriculare confecţionate artizanal. Mai mult, acesta avea şi permisul de circulaţie suspendat.
Însă chiar a doua zi de la decizia instanţei, Lupu a fost surprins în trafic, prin Lipova. Nu s-a ferit de nimeni. Astfel, măsura arestării la domiciliu a fost înlocuită cu cea de arest preventiv pentru 30 de zile.
O altă persoană care a încălcat obligaţia de a nu părăsi domiciliul este un bărbat din Satu Mare, arestat la domiciliu pentru tâlhărie. Caraba Csaba (35 de ani) a declarat instanţei că locuieşte cu concubina sa într-o cocioabă de lângă groapa de gunoi. A plecat însă din locul respectiv, pentru a face o vizită unor prieteni iar poliţiştii l-au prins hoinărind pe străzi. Măsura arestării la domiciliu a fost schimbată cu cea a arestului preventiv.
Poliţia mai arată că măsura arestului preventiv a fost dispusă faţă de 5 persoane care au încălcat obligaţiile dispuse pe durata controlului judiciar.
Un bărbat, din Bistriţa – Năsăud, faţă de care s-a dispus măsura controlului judiciar a fost reţinut pentru comiterea mai multor infracţiunii de furt calificat, fapte comise în perioada supravegherii judiciare. Măsura iniţială a controlului judiciar a fost înlocuită, cel în cauză fiind arestat preventiv pentru 30 de zile.
Sute de poliţişti supravegehază mii de inculpaţi
În prezent, 500 de poliţişti sunt implicaţi în procesul de supraveghere al arestaţilor la domiciliu
Băţările electronice, necesare în procesul de supraveghere a persoanelor supuse măsurilor de arest la domiciliu sau control judiciar. De asemenea, poliţiştii se ocupă de controlul judiciar pe cauţiune, aici fiind vorba despre procedura în sine a plăţii banilor fixaţi de judecători pentru eliberare.
De la intrarea în vigoare a Noului Cod Penal până în prezent au fost desfăşurate activităţi specifice faţă de 2.056 de persoane. În cazul a 1.922 de persoane a fost dispusă măsura controlului judiciar, în cazul a 15 persoane, a fost dispusă măsura controlului judiciar pe cauţiune, iar în cazul 119 persoane a fost dispusă măsura arestului la domiciliu.
La nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române, a fost dezvoltată o aplicaţie informatică pentru evidenţa acestora şi a fost elaborată o metodologie privind supravegherea persoanelor faţă de care s-a dispus măsura controlului judiciar, controlului judiciar pe cauţiune sau arestului la domiciliu, pentru aplicarea la nivel naţional, în mod unitar, a prevederilor legale.
Printre cei în cazul cărora instanţele de judecată au aplicat măsura arestării la domiciliu, se află fostul angajat al Secretariatului General al Guvernului Marcel Păvăleanu, arestat preventiv în octombrie anul trecut în dosarul evaziunii fiscale şi spălării de bani cu un prejudiciu estimat la 35 de milioane de euro.
Această măsură a fost luată şi în cazul altor şapte inculpaţi din acest dosar, respectiv Nicolae Onea, Dragoş-Ioan Ionescu, Costin-Gabriel Muşat, Marian-Răducu Ţărândă, Andrei Costin Ţărândă, Bogdan-Ionuţ Şerban şi Gheorghe Soare. Cei mai mulţi dintre cei şapte inculpaţi sunt oameni de afaceri ale căror firme au contracte cu autorităţile locale din Prahova, inclusiv cu Consiliul Judeţean Prahova, iar unul dintre ei, respectiv Nicoloae Onea, este denunţător în dosarul de corupţie al deputatului Vlad Alexandru Cosma şi al tatălui acestuia, Mircea Cosma, preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova.
Fostul director general adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Aurel Pană, a fost arestat pentru 30 de zile, în urma unei decizii definitive a Curţii de Apel Bucureşti.
Citeşte şi: Rudel Obreja, arestat la domiciliu
Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja va sta în arest la domiciliu pentru 30 de zile, în urma unei decizii definitive a Curţii de Apel Bucureşti, care a înlocuit măsura arestului preventiv, în dosarul în care este acuzat că ar fi cerut un milion de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu.
Preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a fost plasat sub control judiciar în perioada de cercetare.
Citeşte şi: Şeful CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, plasat sub control judiciar
Brăţările elctronice- o metodă eficientă, însă nu pentru România
Brăţările electronice ar fi necesare în supravegherea persoanelor supuse măsurilor restrictive, la domiciliu. Potrivit lui comisarului-şef Cristian Lazăr de la Direcţia de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, ”este un procedeu care ar implica un control permanent şi garanţia că persoana nu părăseşte zona impusă. În plus, este un procedeu modern de supraveghere, folosit în ţări dezvoltate ca Franţa, Olanda şi Marea Britanie. În Marea Britanie, astfel de sisteme de supraveghere se folosesc de 20 de ani. Cei care le folosesc pot fi depistaţi imediat în momentul în care încearcă să încalce măsurile impuse de instanţele de judecată, inclusiv dacă vrea să îndepărteze aceste brăţări”.
Citeşte şi: Şeful Poliţiei: Brăţările electronice nu sunt obligatorii pentru cei arestaţi la domiciliu
Deocamdată legea din România nu prevede obligativitatea purtării unor astfel de brăţări de supraveghere prin GPS, frecvenţă radio sau cartelă telefonică. Până se va permite şi o astfel de monitorizare, poliţia supraveghează arestaţii la domiciliu prin metodele vechi, adică vizite inopinate la domiciliu, inclusiv noaptea. Însă poliţistul nu poate face acest lucru 24 de ore din 24.
Specialiştii consideră că măsura arestării la la domiciliu, cea de control judiciar şi cea de control judiciar pe cauţiune ca fiind măsuri de încredere a instanţei şi benefice pentru inculpaţi, pentru că aceştia nu sunt obligaţi să ia contact cu duritatea centrelor de detenţie. Aceste măsuri prevăzute de noua legislaţie, poate fi benefică şi pentru sistemul judiciar, pentru că aresturile sunt şi aşa destul de aglomerate şi, în plus, costurile cu un arestat destul de mari, pentru că pentru fiecare persoană trebuie să i se asigure hrana, paza, asistenţa medicală, transport la instanţe pentru termenele de judecată.
Ce este arestul la domiciliu şi cum se face monitorizarea
Conform Codului de Procedură Penală, arestul la domiciliu se dispune de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, de către judecătorul de cameră preliminară sau de către instanţa de judecată, ţinându-se seama de scopul măsurii, gradul de pericol al infracţiunii, de sănătatea, vârsta, situaţia familială şi alte împrejurări privind persoana faţă de care se ia măsura.
Măsura nu poate fi dispusă cu privire la inculpatul faţă de care există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit o infracţiune asupra unui membru de familie şi cu privire la inculpatul care a fost condamnat definitiv anterior pentru infracţiunea de evadare, afară de cazul când pentru această condamnare a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare.
În cursul urmăririi penale, durata arestului la domiciliu nu poate depăşi 30 de zile, afară de cazul când ea este prelungită în condiţiile legii.
Arestul la domiciliu poate fi prelungit, în cursul urmăririi penale, numai în caz de necesitate, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii, fiecare prelungire neputând să depăşească 30 de zile.
Măsura arestului la domiciliu constă în obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă determinată, de a nu părăsi imobilul unde locuieşte în mod statornic, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta.
Pe durata arestului la domiciliu, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată impune inculpatului respectarea următoarelor obligaţii:
a) să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să nu comunice, pe nicio cale, cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii ori experţii, precum şi cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obişnuit împreună cu el sau nu se află în îngrijirea sa.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată poate dispune ca, pe durata arestului la domiciliu, inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere, însă această măsură poate fi dispusă doar cu acordul inculpatului.
În cuprinsul încheierii prin care se dispune măsura sunt prevăzute în mod expres obligaţiile pe care inculpatul trebuie să le respecte şi i se atrage atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.
Pe durata măsurii, inculpatul poate părăsi imobilul pentru prezentarea în faţa organelor judiciare, la chemarea acestora.
La cererea scrisă şi motivată a inculpatului, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, prin încheiere, îi poate permite acestuia părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învăţământ sau de pregătire profesională ori la alte activităţi similare sau pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă, precum şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului.
În cazuri urgente, pentru motive întemeiate, inculpatul poate părăsi imobilul fără permisiunea judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată, informând imediat despre aceasta, pe orice cale, organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa şi organul judiciar care a luat măsura arestului la domiciliu ori în faţa căruia se află cauza.
Copia încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată prin care s-a luat măsura arestului la domiciliu se comunică, de îndată, inculpatului şi organului de poliţie desemnat cu supravegherea sa, în vederea asigurării respectării de către inculpat a măsurii dispuse şi a obligaţiilor care îi revin pe durata acesteia.
Organul de poliţie desemnat de organul judiciar care a dispus arestul la domiciliu verifică periodic respectarea măsurii şi a obligaţiilor de către inculpat, iar în cazul în care constată încălcări ale acestora, sesizează de îndată procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii.
Pentru supravegherea respectării măsurii arestului la domiciliu sau a obligaţiilor impuse inculpatului pe durata acesteia, organul de poliţie poate pătrunde în imobilul unde se execută măsura, fără învoirea inculpatului sau a persoanelor care locuiesc împreună cu acesta.
În cazul în care inculpatul încalcă cu rea-credinţă măsura arestului la domiciliu sau obligaţiile care îi revin ori există suspiciunearezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară ori instanţa de judecată, la cererea motivată a procurorului sau din oficiu, poate dispune înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.
Ce este controlul judiciar şi cum se face monitorizarea
Conform prevederilor alin (1) al articolului 210 din Codul de Procedură Penală. În cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dacă această măsură preventivă este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut în art. 201 alin. (1), adică ”dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni”.
Conform alin (2), Art 201, CPP, ”judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin. (1)”.
În alin. (3), se arată că ”luarea măsurii controlului judiciar nu poate fi dispusă în cazul infracţiunilor pedepsite numai cu amendă”.
Conform articolului 214 CPP, alin (1) Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală ori, după caz, la judecătorul de drepturi şi libertăţi, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să informeze organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;
c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie, sau ori de câte ori este chemat;
Conform alin. (2) Organul judiciar care a dispus măsura poate impune inculpatului ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:
a) să nu depăşească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia;
b) să nu se deplaseze în locuri anume stabilite de organul judiciar sau să se deplaseze doar în locurile stabilite de acesta;
c) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
d) să nu pătrundă în locuinţa persoanei vătămate;
e) să nu se apropie de persoana vătămată sau membrii familiei acesteia, de alţi participanţi la comiterea infracţiunii, de martori ori experţi şi să nu comunice cu aceste persoane, direct sau indirect;
f) să nu se întâlnească cu alte persoane, anume desemnate de organul judiciar şi să nu comunice cu acestea pe nici o cale;
g) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta;
h) să comunice periodic informaţii relevante în scopul controlului mijloacelor sale de existenţă;
i) să se supună unor măsuri de control, îngrijire sau tratament medical, în special în scopul dezintoxicării;
j) să nu participe la spectacole sportive sau culturale ori la alte adunări publice;
k) să nu conducă niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite de organul judiciar;
l) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme;
m) să nu emită cecuri.
Conform alin.(3) Organul judiciar poate impune obligaţia prevăzută în alin. (2) lit.c), adică să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere, numai cu acordul inculpatului.
Obligaţiile pe care inculpatul trebuie să le respecte pe durata acestuia sunt prevăzute în mod expres în documentul prin care se dispune luarea măsurii controlului judiciar şi i se atrage atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Cum monitorizează poliţia inculpatul aflat sub control judiciar
Supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către organul de poliţie anume desemnat de organul judiciar care a dispus măsura.
Poliţistul verifică periodic respectarea obligaţiilor de către inculpat iar, în cazul în care constată încălcări ale acestora, sesizează de îndată procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii.
În cazul în care pe durata măsurii controlului judiciar inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a măsurii arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.
Ce este Controlul judiciar pe cauţiune
Conform articolului 216, alin (1) CPP, ”Judecătorul de drepturi şi libertăţi poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune faţă de inculpatul în privinţa căruia s-a formulat de către procuror, în cursul urmăririi penale, propunere de arestare preventivă sau de arest la domiciliu, la cererea inculpatului, sub condiţia plăţii unei cauţiuni, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în art. 215 alin. (1), conform căruia, ”Judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune faţă de inculpat, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în art. 223 alin. (1) şi (2), luarea acestei măsuri este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut în art. 201 alin. (1), adică ”Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.” iar inculpatul depune o cauţiune a cărei valoare este stabilită de către organul judiciar”.
Art 223, alin. (1) ”Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii:
a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;
b) inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament şi, din acest motiv, există pericolul ca administrarea probelor să fie îngreunată;
c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta;
d) inculpatul pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni sau, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune.
Alin. (2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi de alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede sau alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unui pericol concret şi actual pentru ordinea publică.
Valoarea cauţiunii este de cel puţin 1.000 de lei
Conform Art. 217 CPP, alin. (1) Consemnarea cauţiunii se face pe numele inculpatului, prin depunerea unei sume de bani determinate, la dispoziţia instanţei, ori prin constituirea unei garanţii reale, mobiliare ori imobiliare, în limita unei sume de bani determinate, în favoarea aceluiaşi organ judiciar.
(2) Valoarea cauţiunii este de cel puţin 1.000 lei şi se determină în raport cu gravitatea acuzaţiei aduse inculpatului, situaţia materială şi obligaţiile legale ale acestuia.
Cauţiunea garantează participarea inculpatului la procesul penal şi respectarea de către acesta a obligaţiilor şi plata despăgubirilor băneşti acordate pentru repararea pagubelor cauzate de infracţiune şi a amenzii.
Instanţa de judecată dispune prin hotărâre confiscarea cauţiunii, dacă măsura controlului judiciar pe cauţiune a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive.
În cazul în care pe durata măsurii controlului judiciar pe cauţiune inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea motivată a procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.