Cristina Guseth a primit un aviz favorabil de la parlamentarii din comisiile juridice pentru funcția de ministru al Justiției. Înainte de votului, membrii comisiilor au luat o pauză de consultări, relatează Mediafax.
a fost avizată favorabil pentru funcția de ministru al Justiției, de parlamentarii din comisiile juridice, care au luat o pauză de consultări, înaintea votului pentru avizarea acesteia.
Guseth a fost avizată cu 41 de voturi „pentru”, șase voturi „împotrivă” și șase abțineri.
Citește și: Miniștrii lui Cioloș, audiați în comisiile de specialitate
Ea a fost audiată de membrii comisiilor juridice, pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții și pentru drepturile omului culte și minorități din Camera Deputaților și Senat și de cei din Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizarea executării hotărârilor CEDO din Senat.
Cristina Guseth a declarat în fața membrilor celor șapte comisii că se află acolo în calitate de director al Freedom House, organizație alături de care au fost importanți actori din Justiție. Guseth a spus că, timp de 25 de ani, a apărat statul de drept, iar din 1997 a derulat proiecte menite să sprijine reforma în justiție, inclusiv în domeniul confiscării extinse.
„Știu că am o problemă, și anume că nu sunt un absolvent al Facultății de Drept. Sunt un absolvent al Facultății de Electronică și Telecomunicații. Această problemă, însă, cred că poate fi depășită și poate fi depășită pentru că, în momentul de față, sistemul juridic din România nu se mai află în 2004-2005. Este un moment diferit. CSM are rolul de a asigura independența sistemului juridic și de a asigura aceste probleme. Eu, ca ministru al Justiției, voi genera strategii, politici publice și voi încerca să continui reforma care este atât de mult solicitată în momentul de față”, a spus Cristina Guseth.
Ea a adăugat că, în trei țări din Europa, miniștrii Justiției nu sunt absolvenți ai Facultății de Drept.
„În Franța, este un economist, în Marea Britanie, un jurnalist de la The Times și în Suedia, un chimist. Deci, ceea ce mă recomandă pentru asta este reputația pe care am construit-o de-a lungul a 25 de ani în ceea ce privește apărarea statului de drept în România”, a mai spus Guseth.
Guseth a spus că a ajuns să cunoască problemele din sistem prin întâlnirile pe care le-a avut cu judecători, procurori și ofițeri de poliție judiciară, în cadrul proiectelor derulate.
În continuare, ea și-a enumerat obiectivele, care se referă la: îmbunătățirea managementului în sistem, operaționalizarea Agenției pentru recuperarea bunurilor indisponibilizate, transparență și meritocrașie în selecția magistraților, consolidarea rolului ICCJ în ce privește unificarea jurisprudenței, creșterea implicării societății civile, îmbunătățirea condițiilor din penitenciare, sporirea capacității instanțelor și parchetelor și atragerea de fonduri europene.
Întrebată dacă are în vedere modificarea prevederilor din Codul penal și Codul de procedură penală declarate neconstituționale, Guseth a răspuns că va consulta toți actorii sistemului judiciar: ICCJ, DNA, profesiile liberale, într-o dezbatere publică transparentă.
Întrebată dacă va pleda pentru eliminarea taxei de timbru, Guseth a răspuns că știe că aceasta poate descuraja accesul la justiție și că nici nu ajunge să fie folosită în domeniu, astfel că și-ar dori să facă ceva și urmează să vadă ce în funcție de consultări.
Remus Cernea a întrbat-o dacă ar susține o legislație pentru recunoașterea cuplurilor formate din persoane de același sex, conform unei decizii CEDO din iunie și așa cum există deja în alte state membre.
Cristina Guseth a răspuns că și aici s-ar impune o consultare publică, iar, dacă românii își vor spune clar cuvântul, atunci va avea și ea o poziție.
Deputatul Eugen Nicolicea (UNPR) a întrebat-o la rândul său ce înseamnă sistem juridic și ce înseamna sistem judiciar, iar, după ce i-a răspuns că sistemul judiciar este formai din entitățile care înfăptuiesc justiția, în timp ce „juridic” are o accepțiune mai largă, Guseth i-a mai spus: „Domnule Nicolicea, dacă vreți să demonstrați că nu sunt jurist, nu, nu sunt jurist”.
Guseth s-a arătat pusă în încurcătură atunci când deputata ALDE Steluța Cătăniciu i-a adresat întrebări cu privire la sistemul de imunități.
„Ce înțelegeți prin sistem de imunități și cum doriți în mod concret să îl revizuiți? Care este procedura pe care urmează să o aplicați? Statul de drept pe care îl apărați de 25 de ani, de cine îl apărați?”, a întrebat-o Cătăniciu.
Guseth a răspuns că pentru a funcționa un stat în regim democratic este foarte important ca președintele să aibă imunitate pe perioada mandatului, apoi a întrebat-o pe Cătăniciu dacă se referă la imunitatea în cazul cercetării penale, adăugând că este de părere că poltiicienii trebuie să aibă imunitate doar pentru declarațiile politice.
Cătăniciu a insistat și i-a mai pus o dată întrebarea cum se revizuiește sistemul de imunități, prin ce procedură, moment în care senatorul PSD Șerban Nicolae a aplaudat-o.
„Suntem în momentul în care formăm un guvern pentru a depăși o criză de încredere. S-a făcut acest program de guvernare, nu am ajuns să facem proceduri”, a răspuns Guseth, Cătăniciu spunându-i în replică: „Aveți impresia că puteți vorbi de o criză de încredere când dumneavoastră vă prezentați așa la o audiere?”.
Spre finalul audierii, Șerban Nicolae i-a spus Cristinei Guseth că mai are șansa să renunțe la nominalizare, fiind apludat de câțiva colegi.
Vicepreședintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, Ciprian Nica (PSD), a propus întreruperea audierilor și luarea unei pauze pentru consultări, fără presă, propunerea fiind aprobată.
După vot, Guseth le-a declarat jurnaliștilor că a îndurat o experienţă „umilitoare”, dar că, odată ajunsă ministru, va face tot posibilul pentru elaborarea unor proiecte de viitor pentru justiţia română.
„Da, a fost o situaţie în care eu am simţit o energie negativă împotriva mea şi, în pofida acestui lucru şi a unei experienţe extrem de dificile, va trebui să colaborez şi să mă supun puterii legislative în statul român. În acele momente treci prin toate etapele, te gândeşti la tine, la ce simţi, dar te gândeşti şi la impactul pe care poate să îl aibă ceea ce o să faci în viitor. Şi atunci a trebuit să iau decizia destul de repede”, a spus Cristina Guseth.
Întrebată dacă s-a simţit intimidată de senatorii jurişti aceasta a răspuns: „Nu sunt pregătită, dar o să mă pregătesc. Pentru mine o să fie mult mai greu, eu nu sunt pregătită în sensul faptului că nu am educaţie juridică, dar tocmai de asta eu cred că acolo pot reprezenta justițiabilul. Şi el trebuie să înţeleagă aceste legi, legea nu este apanajul unor oameni cu experienţă juridică, legea se aplică. Eu voi reprezenta aceşti oameni şi voi face un efort suplimentar ca să înţeleg şi să iau decizia bună”.
De asemenea, când a fost întrebată de ce s-a blocat la întrebarea senatoarei Cătănici privind imunităţile, Guseth a arătat: „Da, acolo m-am blocat (…) Ce aţi văzut că s-a întâmplat, deci acolo m-am blocat şi am uitat de imunitatea despre care tot vorbim pe care o au în caz de percheziţie, de arest preventiv, imunitatea pe care o au parlamentarii”.
Întrebată dacă i-a fost teamă să le spună în faţă că ei sunt cei vizaţi atunci când se vorbeşte de imunitate, Cristina Guseth a admis că „nu poţi să le spui în faţă, pentru că totuşi cu oamenii aceştia trebuie să colaborezi”, „Și atunci, da, mi-a fost greu să le spun lucrul acesta, deci nici măcar nu mi-a trecut prin cap… deci m-am blocat pe întrebarea aceea pe imunitate foarte adevărat”, a adăugat ea.
Guseth a mai precizat, întrebată cum va gestiona elaborarea de proiecte de lege beneficie justiției, că va veni cu experți în Parlament să susțină aceste proiecte, din moment ce ea nu are pregătire juridică.
„La minister voi face proiecte care să ducă la consolidarea reformei din sistemul judiciar, care îl deranjează atât de mult pe domnul Nicolicea. Am experienţă, ca dovadă ceea ce am făcut, am lucrat cu instituţii din sistemul judiciar şi am avut rezultate. Deci experienţă de a face proiecte şi de a obţine rezultate am. Experienţă managerială am. Nu sunt jurist”, a mai spus ministrul propus.
Cristina Guseth, propusă de premierul desemnat Dacian Cioloş pentru postul de ministru al Justiției, este de 17 ani director al fundaţiei Freedom House România.
Cristina Guseth, în vârstă de 56 de ani, a absolvit în 1983 Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii a Universităţii Politehnica Bucureşti, iar după Revoluţie a urmat cursuri de comunicare la Emerson College (Atena).
Aceasta a iniţiat şi coordonat programe de pregătire pentru jurnalişti şi manageri de presă şi a coordonat programul şcolii BBC în România.
Din 1998, este director al Freedom House România, ONG cu credibilitate în zona de integritate şi politici anticorupţie, recunoscut datorită rapoartelor sale anuale în ceea ce priveşte „stadiul democraţiei” în aproape toate ţările lumii.
Cristina Guseth a elaborat ghiduri de bune practici, îndeosebi în domeniul achiziţiilor publice. Ea a fost iniţiatorul şi liantul grupului de editori care au fondat Biroul Român de Audit al Tirajelor.
În anul 2007, Freedom House România şi fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei erau acuzaţi de către ministrul de Justiţiei de la acea vreme, Tudor Chiuariu şi de fostul procuror-general adjunct al Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA) de presupuse ilegalităţi comise în legătură cu efectuarea auditului privind Strategia anticorupţie.
În septembrie 2007, Adrian Miclescu, fostul adjunct al şefului PNA (actual DNA), actual avocat, susţinea că raportul de audit al Freedom House din 2005 a fost realizat de „poeţi, filologi, persoane care nu aveau noţiuni de procedură penală şi de ceea ce înseamnă circuitul unui dosar”. Miclescu mai declara atunci că auditul a fost făcut la comandă politică și a fost realizat de trei experţi ai Freedon House care au dovedit lipsă de profesionalism, ”manifestând o evidentă tentă împotriva PNA, fără să cunoască instituţia, procedura penală, aspectele tehnice”.
Ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, a lansat şi el la acea vreme acuzaţii foarte grave la adresa predecesorului său Monica Macovei şi a unor membri ai societăţii civile în legătură cu modul în care a fost realizat auditul privind Strategia anticorupţie, realizat de către Freedom House.
Aceste controverse au culminat cu depunerea de către Ministerul Justiției, în octombrie 2007, a unei plângeri penale la Parchetul instanţei supreme împotriva Monicăi Macovei şi a auditorilor, iar nouă luni mai târziu unitatea de parchet decidea neînceperea urmăririi penale faţă de fostul deţinător al portofoliului de la Justiţie, Monica Macovei, în cazul licitaţiei pentru auditul privind Strategia anticorupţie, realizat de către Freedom House, temeiul închiderii cazului fiind acela că „fapta nu există”.
