Dunărea e complet îngheţată din Croaţia, până la revărasare, în România. Rând pe rând, Slovacia, Serbia, Croaţia, Bulgaria şi România au închis traficul navelor de marfă şi călători, iar vasele care extrag agregate au fost de asemenea trase la mal.
Traficul pe Dunăre este blocat din 5 ianuarie şi specialiştii spun că e posibil ca situaţia să dureze până în martie, iar riscul declanşării inundaţiilor va fi mare.
După gerul extrem, vin inundaţiile
„Din 1984 nu am mai avut o astfel de situaţie, de blocare totală a traficului şi pe timp îndelungat. În 2004 au fost câteva zile de blocaj, dar nu de asemenea amploare. Convoiele care se afau în marş sunt acum în porturi, la fel şi împingătoarele.
Din prognozele care le avem e posibil ca în perioada 20-24 să avem temperaturi pozitive, însă acest lucru nu înseamnă că traficul poate fi reluat imediat. Există şi riscul inundaţiilor spre luna martie”, a declarat directorul comercial al compnaiei de navigaţie fluvială „Navrom”, Cătălin Ţigănuş.
Pentru armatori şi operatorii navali pagubele sunt foarte mari, rezultate din blocarea navelor cu marfă, plata echipajelor, asigurarea pazei etc. În porturile dunărene sunt blocate 15 convoaie de marfă (7-8 nave/convoi).
De asemenea, operatorii din portul Constanţa pierd sute de mii de euro zilnic din cauza închiderii principalelor rute de transport. Fluxul de marfă şi materii prime este blocat datorită întreruperii circulaţiei pe Autostrada Soarelui şi pe calea ferată Bucureşti-Constanţa. În aceeaşi situaţie se află şi Canalul Poarta Albă-Midia.
Pagube importante contabilizează zilnic şi combinatele de chimizare a gazelor naturale. Deşi în fiecare an, o mare parte din combinatele chimice aveau statul de „interuptibile”, oprirea acestora se realiza după un anumit calendar, un anumit număr de zile. În schimbul recunoaşterii acestui statut se asigurau anumite facilităţi, se primeau compensaţii pentru companii.
Activitate zero, consum ridicat de gaze
De la jumătatea anului trecut, după scumpirea gazului utilizat la procesare, combinatele de îngrăşăminte chimice au renunţat la acest statut. Cu toate acestea, Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” a oprit livrarea de gaz pentru producţie.
Reprezentanţii patronatului producătorilor de îngrăşăminte chimice „Nitrofosfor” spun că oprirea gazului către combinate s-a făcut din 27 ianuarie.
„Toate combinatele chimice de la Nitrofosfor au activitatea oprită datorită sistării livrării de gaze. Combinatele de procesare a gazelor naturale au însă o problemă mare legată de costuri. Chiar dacă nu se realizează producţie, în combinate trebuie menţinută o anumită temperatură pentru care se contractează gaz într-un anumit amestec, de avarie.
Un combinat consumă 3.000-5.000 metri cubi de gaz pe oră, când producţia e oprită. Dacă raportăm la toate cele opt combinate vedem că sunt milioane şi milioane de metri cubi de gaz utilizaţi pentru a menţine temperatura necesară în hale, pentru conductele şi turnurile tehnologice. Dacă mai adaugăm faptul că personalul trebuie menţinut, mai e necesară pază, pierderile sunt extrem de mari”, a precizat preşedintele Nitrofosfor, Marian Mirea.
Blocaj total şi în construcţii
Transportatorii auto şi operatori privaţi de transport feroviar (marfă şi călători) şi-au redus, în medie, activitatea la jumătate faţă de o perioadă normală a anului. Doar din consumul de combustibili, în cazul blocării pe şosele sau autostrăzi, transportatorii auto înregistrează pierderi de un milion de lei pe zi. De la debutul iernii, pierderile transportatorilor auto au depăşit 10 milioane de euro.
În construcţii, de asemenea, pierderile sunt importante. Dacă în anii precedenţi lucrul putea fi reluat în jurul intervalului 20-30 ianuarie, în prezent, patronii nu mai speră să reia activitatea înainte de 1 martie.
Câteva zeci de mii de lucrători din construcţii vor sta în şomaj până în martie, spune preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului Român, Marian Miluţ.
„De 14 ani, de când activez în domeniu, nu au existat probleme atât de grave în construcţii. Sunt probleme foarte mari şi cu aprovizionarea. Producătorii de materiale de construcţii nu pot lucra, nu pentru că nu vor sau pentru că e vremea grea, dar nici nu mai au cu ce: utilajele care scot agregate nu mai sunt funcţionale, materia primă nu ajunge la destinaţie din cauza viscolului etc.
Companiile pierd, fiecare, sute de mii de euro zilnic. Chiar dacă o parte din muncitori sunt trimişi acasă, în şomaj, şefii companiilor trebuie să asigure paza şi lucrări de conservare pe termen lung. Sunt cheltuieli care vor fi foarte greu de recuperat”, a declarat Marian Miluţ.