Inaugurarea oficială a Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac II – Csanadpalota, Ungaria şi realizarea conexiunii între autostrăzile A1 şi M43 – Ungaria de pe coridorul IV Paneuropean a avut loc, sâmbătă, în prezența prim-ministrului Victor Ponta și a vicepremierului Ungariei, Zsolt Semjen.
Ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, și vicepremierul ungar Semjen Zsolt au tăiat, sâmbătă, panglica inaugurală a Punctului de Trecere a Frontierei Nadlac II–Csanadpalota. Aceasta se află la aproximativ zece kilometri de Vama Nădlac, situată pe DN 7. Noul punct de control are 20 de benzi de circulație, respectiv câte zece pe fiecare sens, cu câte zece cabine duble, în care vor sta polițiști de frontieră români și ungari.
Suprafața punctului Nădlac II este de 22 de hectare și este supravegheată video. De asemenea, camerele instalate la cabinele de control identifică automat numerele de înmatriculare ale mașinilor, iar programele informatice afișează dacă mașinile sunt furate sau dacă au vigneta plătită.
Din cele zece benzi de pe fiecare sens, patru sunt pentru autoturisme, patru sunt pentru automarfare, nefiind inclus transportul de mărfuri ce trebuie controlate fitosanitar și veterinar și transportul de mărfuri periculoase, iar două sunt pentru autocare. Parcarea de pe sensul de ieșire din țară are 107 locuri pentru camioane. Începând din 15 iulie, automarfarele cu o capacitate de peste 7,5 tone nu vor mai putea tranzita Punctul de Trecere a Frontierei Nadlac, de pe DN 7. Totoodată, au fost inaugurați zece kilometri de autostradă din tronsonul Nădlac-Arad.
Cât îți ia să construiești o autostradă în România
Conectarea infrastructurii țării noastre de infrastructura europeană de transport a fost una dintre cerințele constante al Bruxelles-ului, atât în perioada de preaderare a țării noastre la UE, cât și post-aderare. Cu toate acestea, construirea autostrăzilor de pe Coridorul IV Paneuropean, care ar trebui să conecteze Ungaria de Constanța și, implicit, de porturile de la Marea Neagră a constituit un proces anevoios, arătând încă o dată lipsa de seriozitate a clasei noastre politice în cei 25 de ani de democrație. Cel mai important tronson de autostradă, Pitești-Sibiu, nici până acum nu a fost demarat. După ani de tervigersări, la presiunile Comisiei Europene, anul trecut, a fost semnat contractul pentru reactualizarea studiului de fezabilitate după mai bine de 18 luni de la momentul când în noiembrie 2012 o licitație asemănătoare a fost anulată pentru că experții europeni au făcut o serie de observații și recomandări. S-a anunțat că lucrările ar putea începe în 2016 pentru acest tronson.
Autostrada București–Nădlac are în total, pe hârtie, 576 de km. Dintre aceștia, 59% sunt în exploatare (asta în condițiile în care tronsonul București-Pitești a fost construit în comunism), 18% sunt în execuție, iar 23% sunt în stadiul de planificare.
Potrivit Master Planului General de Transport (MPGT), împreună cu Strategia de Implementare a proiectelor – documentul-cheie care stabilește proiectele prioritare și când se fac ele – ce au fost transmise de către Ministerul Transporturilor la Comisia Europeană, autostrăzile fazate, neterminate vor costa circa 771 de milioane euro. Este vorba de Autostrada Lugoj-Deva, loturile 2,3,4, autostrada Sebeș-Turda, autostrada Timișoara-Lugoj, lot 2 – toate de pe coridorul IV și cu termen de finalizare în 2016.
Pe locul doi pe lista cu priorități a Guvernului este autostrada Bacău–Pașcani, iar pe trei se regășeste autostrada Comarnic–Brașov, cu un cost recalculat la aproape 1 miliard de euro.
Următoarele autostrăzi pe listă, în ordinea punctajelor obținute, sunt: Suplacu de Barcău-Borș (Oradea), Tg. Neamț-Iași-Ungheni, Nădășelu-Suplacu de Barcău, Craiova–Pitești, Tg. Mureș-Tg. Neamț, Inelul de autostrada de centura Bucuresti (A0), Brașov-Bacău și Ploiești-Comarnic.
