Creşterea numărului de kilometri de autostradă, montarea parapeţilor mediani şi a şicanelor în punctele periculoase sunt soluţii pentru reducerea numărului de morţi pe şosele.
România se află în fruntea topului european al accidentelor mortale de circulaţie, arată datele oficiului european de statistică Eurostat. Cu 2.796 de decese în accidente rutiere, în 2009, ţara noastră a depăşit ţări precum Spania sau Marea Britanie, unde numărul deceselor în anul menţionat a fost de 2.605 şi, respectiv, 2.337. Singurele ţări care ne-au „depăşit” din acest punct de vedere au fost în 2009 Polonia (4.572), Franţa (4.273), Germania (4.100) şi Italia (4.050). Nu ne putem compara cu aceste ţări însă din două motive: populaţia acestora e dublă, dacă nu triplă, iar numărul de pasageri transportaţi şi kilometru – un indicator ce arată gradul de folosire a infrastructurii rutiere, e de zece ori mai mare în majoritatea acestora decât în România.
Raportat la un milion de locuitori, cu 142 de decese România deţine locul trei european după Lituania (148) şi Polonia (143). În partea inferioară a clasamentului se găsesc Suedia şi Marea Britanie, cu 43 de decese la un milion de locuitori, precum şi Olanda cu 46 decese. In jurul marilor conglomeraţii urbane rata deceselor scade până la 16. Oricum am judeca aceste cifre România se găseşte în top.
Cum se explică mortalitatea ridicată din România?
Principalul factor care explică rata ridicată a deceselor din Româania este absenţa autostrăzilor, crede un specialist al CESTRIN – Institutul Naţional de Cercetare în Transporturi. „Marea noastră dramă este absenţa autostrăzilor, fapt care face ca majoritatea tamponărilor să fie frontale. Acestea sunt cele mai periculoase, spre deosebire de acroşajele laterale specifice autostrăzilor. Gândiţi-vă că în ţări precum Olanda cea mai mare parte a traficului este pe autostrăzi”, spune el.
În al doilea rând, în alte ţări sunt diferite măsurile administrative care duc la controlul traficului. „Circulaţia pe autostrăzile lor este controlată. Dacă li se spune să meargă cu 80 km/oră, cu atât merg şi nu se plimbă de pe o bandă pe alta. La noi, dacă unul vede linie continuă se întreabă de ce e oare astfel căci el are vizibilitate şi depăşeşte”, spune specialistul CESTRIN, el însuşi şofer. În plus ar fi recomandabil, în opinia sa, ca şoferii ce au amenzi de circulaţie să plătească mai scump asigurarea maşinii lor. In opinia sa nu drumurile sunt problema, ci nerespectarea indicatoarelor.
O posibilă soluţie: şicanele de calmare a traficului
„Absenţa autostrăzilor face ca o parte din trafic să se desfăşoare cu regim redus de viteză, cu multe restricţii, fapt care împinge unii şoferi să circule cu viteză mare şi să îşi asume riscuri mari de accidente”, spune un inginer de trafic al unui institut de proiectare şi consultanţă în domeniu. In unele proiecte recente de modernizare a unor drumuri, precum Braşov-Făgăraş, au fost montate dispozitive de calmare a traficului (şicane semnalizate amplasate în mijlocul căii de rulare ce obligă şoferii să încetinească).
O altă soluţie este montarea parapeţilor mediani de beton, spune un fost director al Companiei de Autostrăzi. „Pe centura Ploieşti Vest, după ce a fost montat parapetul median, numărul accidentelor grave raportate de Poliţia Rutieră a scăzut la zero”, spune el. Cerinţa principală este însă ca separarea să se facă cu parapeţi masivi de beton, nu cu dispozitive mobile ce pot fi lovite şi proiectate pe celălalt sens, provocând şi pe acela alte accidente. „Montarea parapeţilor mediani ar ajuta, căci şoferii nu ar mai putea face depăşiri pe contrasens sau întoarceri”, spune el.
Toţi cei consultaţi afimă că sectorul de pe Valea Prahovei al DN1 este într-adevăr dificil, vizibilitatea fiind mică, deoarece acestea au fost posibilităţile la construirea acestei şoselei, dar că toate aceste limitări sunt bine indicate şoferilor prin semalizările rutiere.