Traian Băsescu îl îndeamnă pe Victor Ponta la „precauţie“ în privatizarea CFR Marfă, precizând că ar exista „nişte interese“ ca firma lui Gruia Stoica să preia această companie strategică. La solicitarea premierului de a trece contractul de privatizare al CFR Marfă prin CSAT, Traian Băsescu răspunde întrebând „de ce tandemul Fenechiu-Ponta are nevoie de o acoperire?“ şi de ce cei doi „acceptă să acopere prin hotărâre de guvern responsabilitatea comisiei de licitaţie a privatizării CFR Marfă“.
– Victor Ponta a declarat că doar după ce se va pronunţa CSAT se va definitiva contractul de privatizare al CFR Marfă. Există motive ca premierului să-i fie frică să gireze acest contract?
T.B.: De ce să-i fie frică? Am văzut că a lăudat foarte mult atât activitatea fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, cât şi modul în care a decurs privatizarea, deci premierul ştie foarte bine că este vorba despre o privatizare de succes. Eu cred însă că lucrurile trebuie privite cu prudenţă: nu doar în ceea ce priveşte încheierea formalităţilor pentru semnarea contractului, cât mai ales în ceea ce priveşte viitorul CFR Marfă. Sunt două lucruri esenţiale: în primul rând, să se găsească cele 202 milioane de euro pentru plata celor 51 la sută din acţiunile companiei şi, în al doilea rând, dezvoltarea şi modernizarea companiei. Cum şi cine poate duce la bun sfârşit acest proiect? În aprobarea dată de CSAT se vorbeşte despre un investitor strategic.
– Gruia Stoica, prin companiile lui, nu este un investitor strategic?
T.B.: Aş defini investitorul strategic ca fiind cel care poate să cumpere, chiar cu bani împrumutaţi, fiindcă nu spune nimeni că trebuie să aibă banii la saltea, şi care apoi poate moderniza compania: achiziţii de locomotive noi, de vagoane noi, într-un cuvânt capacitatea de a aduce tehnologii noi.
– De unde vine suspiciunea dvs. în ceea ce-l priveşte pe Gruia Stoica, fiindcă aţi spus deja că vă îndoiţi că poate veni cu banii pentru care a licitat?
T.B.: Are, în momentul de faţă, probleme în piaţă; poate că le rezolvă, poate că nu. Eu doar am atras atenţia, nu este aşa cum a spus Victor Ponta, că ar fi vorba despre ceva ce doar eu ştiu, iar ceilalţi nu: ştim amândoi aceleaşi lucruri, dle prim-ministru. Poate că eu, fiind mai experimentat, îmi dau seama de anumite evoluţii. Dacă va avea timp, voi putea discuta cu dumnealui, în special chestiunea modernizării companiei.
– Aţi primit avertismente sau aveţi indicii legate de incapacitatea companiilor deţinute de Gruia Stoica de a moderniza CFR Marfă?
T.B.: Ştiu şi eu exact ce ştie toată lumea din ziare, dar pot vedea dincolo de ceea ce se scrie şi încerc să fiu prudent.
Citeşte şi O FEMEIE ar putea locul lui Traian Băsescu, la Cotroceni. Nici nu bănuiţi CINE este
– Prim-ministrul a declarat, după ce Guvernul a adoptat hotărârea de privatizare a CFR Marfă, că nu intră în atribuţiile preşedintelui „să controleze ce fac firmele din România“ şi v-a acuzat că „v-aţi băgat nasul în conturile lui Gruia Stoica“. E adevărat?
T.B.: Habar nu am care sunt conturile lui Gruia Stoica şi nici nu mă interesează. Dată fiind importanţa CFR Marfă, pe mine mă interesează ca acest om să plătească 51 la sută din acţiuni şi să aibă suficienţi bani pentru dezvoltarea şi modernizarea companiei.
– Preşedinţia a declarat că nu poate aviza o hotărâre de guvern. De ce nu?
T.B.: CSAT a avizat privatizarea, ceea ce înseamnă că şi eu, şi întreg CSAT suntem de acord cu privatizarea CFR Marfă cu un investitor strategic. Şi eu, şi CSAT am solicitat asumarea, după privatizare, a obiectivelor strategice pe care le are compania: transporturi militare, transporturi în situaţii de urgenţă sau de necesitate, transporturi în situaţii de calamităţi, în caz de război sau în funcţie de nevoile NATO.
Aceste lucruri nu sunt scrise în legea CSAT, ci în cea a CFR Marfă. Rolul CSAT este să ceară companiei să asigure componenta strategică, indiferent cine este acţionarul majoritar, în rest este problema Guvernului. Niciodată până acum CSAT nu a aprobat un contract comercial sau câştigătorul unei licitaţii. Din momentul în care CSAT a dat aviz, este treaba Guvernului şi a comisiei de privatizare să urmărească dacă exigenţele CSAT sunt respectate. Cel mult, ministrul Transporturilor poate fi chemat la şedinţa CSAT din septembrie pentru a face o informare în legătură cu felul în care au fost respectate componentele de siguranţă naţională în desfăşurarea privatizării.
Citeşte şi Cui îi este teamă de Omar Hayssam? Ce spune şeful statului pe acest subiect
– Se poate ajunge la un blocaj în cazul acestei privatizări, de vreme ce Victor Ponta a spus că nu va semna contractul de privatizare fără avizul CSAT, iar dvs. declaraţi că CSAT nu va aproba un contract comercial cum este şi cel privind CFR Marfă?
T.B.: Nu poţi să ceri CSAT să facă ceva ilegal. Victor Ponta pare a fi un premier fără respect pentru lege. El pur şi simplu vrea ceva ilegal. Este ilegal ca CSAT să valideze contracte de privatizare sau să aprobe câştigători de licitaţii. Nici măcar nu există un precedent în acest sens.
– Dar nu este stipulată în lege această interdicţie.
T.B.: Nu, dar este clar definit de lege ceea ce poate face CSAT. Pentru validarea proceselor de licitaţie sunt precizări clare în legea privatizării, iar pentru dl Victor Ponta ar putea fi utilă şi citirea art. 1 al. 2 şi al. 5 litera c chiar din Legea nr. 90/2001, privind organizarea şi funcţionarea Guvernului. Trebuie înţeles că nici un acord de cooperare preşedinte-premier nu poate funcţiona în afara Constituţiei şi a legilor ţării.
– Americanii de la Omnitrax au cerut anularea licitaţiei. Sunt semne că au existat nereguli în administrarea acestei licitaţii?
T.B.: Greu de spus. Nu ştiu, nu am urmărit procesul, dar dacă există anumite suspiciuni, ele sunt legate de relaxarea procesului de privatizare. La al doilea tur al licitaţiei, în care nu-mi dau seama ce competiţie a fost, fiindcă GFR a rămas singurul ofertant şi, pe de altă parte, tocmai atunci Guvernul a transformat datoriile în acţiuni ale statului.
Acest lucru trebuia făcut înainte de începerea licitaţiei. Pe mine m-a surprins şi timpul scurt în care s-a desfăşurat privatizarea. Din mai anul trecut şi până acum, Victor Ponta ar fi avut timp să facă o documentaţie despre companie şi apoi să fi pus pe picioare un tur de prezentare a CFR Marfă în marile capitale europene şi chiar dincolo de ocean. Dacă anunţi privatizarea de pe o zi pe alta şi dai termen 30 de zile, e foarte greu să presupui că vei avea un investitor strategic.
– Această grabă este urmarea nepriceperii sau a unor interese de grup?
T.B.: Nepriceperea a jucat şi ea un rol, dar par să existe şi nişte interese ca GFR să preia compania.
– Aveţi informaţii în acest sens?
T.B.: Nu, dar asta nu înseamnă că m-am născut ieri şi nu înţeleg ce se poate întâmpla.
– Vă aşteptaţi la un blocaj?
T.B.: De la Victor Ponta te poţi aştepta oricând la lucruri ilegale sau la situaţii în care nu are curajul asumării responsabilităţii funcţiei. Oriunde în această lume, inclusiv în România, un prim-ministru nu se poate limita doar la rolul de starletă de televiziune. Uneori trebuie să ia şi decizii importante. Dacă eram în locul domniei sale sau dacă CSAT ar fi avut atribuţiuni legale în materie, acceleram procesele şi spuneam de mult „da“ sau „nu“ acestei privatizări. Tergiversarea deciziei nu este decât în detrimentul companiei, al salariaţilor şi al credibilităţii statului român.
– Dacă Victor Ponta anulează licitaţia, veţi plăti şi dvs. pentru acest eşec, pe care într-un fel sau altul va trebui să-l asumaţi.
T.B.: Pe mine nu mă poate învinui nimeni pentru nerespectarea legii sau a Constituţiei. Sigur că propagandistic este posibil orice. Premierul a acoperit ţara cu minciuni, începând cu cele 10 miliarde euro care pretinde că vor fi investite anul acesta, până la povestea cu kazahii de la Rompetrol, pe care spune că a rezolvat-o, dar România a pierdut 400 milioane de dolari, sau chestiunea plagiatului soluţionat atât de penibil prin intermediul fostului ministru al Educaţiei.
– Vă asumaţi un blocaj?
T.B.: Legal vorbind, eu nu am cum să blochez o privatizare. Ce ar trebui să fac? Să încalc legea pentru a-i face pe plac premierului? Să-mi pun semnătura pe câştigătorul pe care-l vrea tandemul Fenechiu-Ponta? Or avea ei 70% în Parlament, dar nici cu 120% – ca la referendum – n-ar putea obţine de la mine o semnătură ilegală.
– Victor Ponta spunea recent că aţi încălcat pactul de coabitare.
T.B.: Dacă Victor Ponta şi USL cred că preşedintele asistă tăcut şi semnează tot ce primeşte de la Guvern sau de la majoritatea parlamentară, de dragul coabitării, se înşală. Eu le-a trimis înapoi legea prin care pur şi simplu Guvernul văduveşte statul român de 400 milioane de dolari din privatizarea Rompetrol şi le-am trimis înapoi ordonanţe de urgenţă pe care ar fi trebuit să le atace Avocatul Poporului. A devenit clar că Avocatul Poporului este doar un observator: din 92 de ordonanţe de urgenţă emise de Guvernul Ponta, dintre care foarte multe abuzive, nu a atacat nici una la Curtea Constituţională, deşi este singurul care poate face acest demers. Nu poate miza nimeni că acordul de coabitare m-ar face să nu respect art. 80 din Constituţie, care spune că preşedintele veghează la buna funcţionare a instituţiilor statului. Instituţii printre care se numără şi Guvernul.
– Deci, din punctul dvs. de vedere, nu aţi încălcat pactul de coabitare; dar premierul?
T.B.: Nu suntem încă la momentul analizei.
– În perioada 2006-2008, când era premier Călin Popescu Tăriceanu, aţi vorbit de mai multe ori despre corupţia care ajungea pe masa Guvernului. Erau în acel Guvern mai mulţi oameni bănuiţi de corupţie decât sunt acum? Erau atunci mai multe grupuri de interese care sabotau aşa-numitul interes naţional decât sunt acum?
T.B.: N-aş vrea să le compar, lucrurile nu sunt în regulă nici acum, nu au fost perfect în regulă nici în perioada lui Emil Boc şi cu atât mai puţin în timpul lui Tăriceanu.
– Faptul că aţi tăcut până acum a fost o modalitate de a-i da un avans lui Victor Ponta?
T.B.: Da, am vrut să-i arăt că poate avea în mine un partener, dacă respectă legea, interesul naţional şi corectitudinea guvernării. Am trecut de etapa în care să mai pot tolera felul în care guvernează: ineficient, cu foarte multe minciuni, dezinformare şi fără să ia în seamă unul dintre interesele naţionale: absorbţia fondurilor europene. Să ştiţi că ceea ce au absorbit anul acesta după deblocare sunt facturi din timpul guvernării Boc. Apoi, să fim serioşi, blocarea generalizată a fondurilor a avut loc o dată cu lovitura de stat de anul trecut.
– Ce v-a determinat să începeţi din nou să-l criticaţi public pe Victor Ponta?
T.B.: Superficialitatea lui legată de CFR Marfă. Nu ştiu ce cadou a vrut să-i facă lui Relu Fenechiu, dar eu în locul lui aş fi fost mult mai prudent, până când vedeam că investitorul declarat câştigător are şi banii de cumpărare, şi cei de investiţii. Aici însă poate fi un aranjament murdar, de care Victor Ponta nu pare a fi străin şi în care şi-ar dori cu orice preţ să atragă şi CSAT. Mai mult sau mai puţin tehnica lui Adrian Năstase, care a reuşit să-şi ascundă marile ticăloşii în spatele unor legi de tipul celei privind privatizarea Petrom cu tot cu resursele subsolului şi cele submarine sau cea legată de Bechtel.
– Nu se ştie încă exact dacă Gruia Stoica are sau nu banii, dar în orice caz compania lui, Grampet, şi-a adjudecat preluarea operatorului feroviar de marfă din Croaţia pentru 60 milioane de euro.
T.B.: Da, dar cu garanţie de la Eximbank-ul românesc pentru 45 milioane de euro.
– Faptul că a primit această garanţie demonstrează că e un om solvabil şi cu proiecte viabile.
T.B.: Aş vrea să primească garanţii şi pentru cele 202 milioane de euro pentru CFR Marfă. Eu în locul premierului aş fi mult mai prudent.
– Reluarea licitaţiei pentru CFR Marfă ar ridica probleme României în acordul cu FMI?
T.B.: Să ştiţi că aceste probleme legate de banii pentru CFR Marfă le-am ridicat şi la întâlnirea pe care am avut-o cu FMI, deci Victor Ponta are terenul pregătit pentru a relua discuţia cu Fondul. Eu am spus mereu că privatizarea marilor companii, mai ales a celor cu obligaţii strategice, nu se face pe genunchi. Îmi dau seama că singura soluţie pentru CFR Marfă este privatizarea, dar marea mea întrebare este dacă actualul câştigător poate face privatizare şi modernizare. Acest lucru trebuie să şi-l asume, conform legii şi Constituţiei, dl Victor Ponta.
Ce mă surprinde însă este că, în mod egal, şi Fenechiu şi Ponta susţin o ilegalitate: avizul CSAT pentru declararea câştigătorului unei licitaţii. Oare de ce tandemul Fenechiu-Ponta are nevoie de o acoperire, fie ea şi ilegală? Şi mai am o nedumerire legată de tandemul Fenechiu-Ponta: de ce acceptă să acopere prin hotărâre de guvern responsabilitatea comisiei de licitaţie a privatizării CFR Marfă?
– De ce-ar mai fi necesar un nou acord cu FMI?
T.B.: În primul rând, nu este vorba de un acord numai cu FMI, ci de un acord cu FMI, UE şi BM, fiecare cu responsabilităţile şi expertiza sa: FMI se ocupă cu politica monetară şi consolidarea fiscală; UE cu guvernanţa economică, agenda UE 2020 şi asistenţa tehnică pentru absorbţia fondurilor europene; BM cu reformele structurale; iar toate la un loc cu crearea de noi locuri de muncă, creşterea competitivităţii României şi îndeplinirea condiţiilor de intrare în zona euro.
Cât timp ai un acord cu această troică, se reduce contribuţia naţională la fondurile de coeziune alocate de UE de la 15 procente la numai 5 procente, ceea ce înseamnă contribuţii reduse cu peste 2 miliarde euro la construcţia de autostrăzi, căi ferate, lucrări de mediu etc. Aş spune că cei care susţin renunţarea la un astfel de acord nu ştiu exact multe detalii.
– Dar reducerea TVA la pâine la 9 procente?
T.B.: O măsură pe care, la fel ca Guvernul, o susţin fără rezerve, alături de crearea unei portiţe pentru reluarea cu profesionalism a procesului de privatizare a CFR Marfă, dacă actualul câştigător, GFR, nu va putea plăti cele 202 milioane euro şi nu va putea garanta un proces de modernizare a echipamentelor companiei. Sunt convins că ambele pot fi negociate cu succes pentru că FMI, UE şi BM nu ne sunt duşmani, ci parteneri.
