Nicolae Sergiu Ciobanu, unul dintre cei 14 vizați de DNA în dosarul decontărilor fictive de servicii medicale în care sunt implicaţi şefi din CNAS şi CASMB, i-ar fi spus reprezentantei unei firme care asigură servicii medicale că a fost consilier al fostului şef al SRI George Maior, că acesta este naşul lui şi că a ieşit la pensie pentru că nu a vrut să rişte să se schimbe legislaţia, cu o pensie de 10.800 de lei, în condiţiile în care salariul său era de 9.400 de lei, se precizează în referatul DNA, citat de News.ro.
După ce reprezentanta unei firme care asigura servicii medicla la domiciliu i-ar fi reclamat că nu reuşeşte să obţină banii de la Casa de Asigurări de Sănătate şi că ar fi încercat de trei ori să intre la preşedintele CNAS Marian Burcea, Ciobanu i-ar fi spus acesteia că chiar intenţiona să îi viziteze pe Burcea şi pe soția lui.
„Din momentul în care inculpatul a înţeles în ce modalitate avea posibilitatea de a ajuta, toate eforturile sale s-au îndreptat către persuadarea colaboratorului cu privire la posibilităţile sale reale de a îşi exercita influenţa asupra funcţionarilor din diverse domenii. Am trecut în rezervă pentru că mă avantaja foarte mult pensia şi toate lucrurile astea şi n-am vrut să risc să schimbe ăştia legislaţia, să schimbe legislaţia şi să mă trezesc că, vezi Doamne, ce ştiu eu ce… Şi ideea e că luam salariu când eram la ei 9.400 şi am pensia de… 10.800”, spune Ciobanu, conform stenogramei discuţiei, adăugând: „E mult mai simplu acuma să te ocupi din… să faci anumite chestii de afară pentru că nu mai intervin anumite lucruri, nici trafic de influenţă, nici… nimic. Adică acuma lucrez pe aşa zis lobby şi aşa mai departe. Eu m-am ferit întotdeauna de chestiile astea pentru că în spatele meu am şi nişte naşi şi aşa mai departe care sunt destul de vizibili şi n-au vrut să se… să fie vreodată pus în …[neinteligibil]…”.
Când femeia i-a fi spus că a înţeles că naşul lui e George Maior, Nicolae Sergiu Ciobanu ar fi confirmat, ulterior pretinzând că ar avea posibilitatea să intervină pe lângă preşedintele CNAS.
„Eu mă duc acuma până la Mioara, că tre' să vorbesc două minute cu ea şi o să intru şi la Burcea şi o să-i spun să vă primească. Aveţi o carte de vizită? Şi să vă primească, da? Asta-i rezolvată astăzi”", ar fi dat asigurări Ciobanu.
„Să faceţi, dom'le, la Academia Naţională de Informaţii…Vreo 3 luni. Pentru… pe securitate… în… mă rog, e pe domeniul de securitate, dar ăsta vă ajută foarte mult la relaţionarea cu care…În mediul ăsta…Cursurile sunt marţi, miercuri, joi de la 9 la 12. Dacă veniţi o dată… marţea, lunea ă… marţea, miercurea sau joia. Nu trebuie să fiţi prezentă mereu. „Aşa ă… vă ajut eu cu documentaţia şi cu… că trebuie făcută o… un… un… ă… material de 3-4 pagini, un colocviu care trebuie prezentat pe zona asta de siguranţă naţională. Da᾿ tu… putem s-o legăm de… zona asta medicală. Poa' să fie o… e pe siguranţă naţională, ar putea să fie şi un studiu privind îmbătrânirea populaţiei la, la, la… riscuri şi aşa mai departe, ştiţi!?”, i-ar mai fi spus Ciobanu reprezentantei firmei de servicii medicale.
În ziua de 21 iunie 2017, Ciobanu ar fi dorit să îi comunice femeii rezultatul întrevederii cu preşedintele CNAS.
„Şi mi-a spus în felu’ următor… Noi, oricum, cred c-o să mergem… mâine o să mergem la el, amândoi. Mă sună în seara asta, pentru că eu am stat călare pe el, i-am transmis şi prin soţia lu’ şefu’, care-i în ţară, să nu uite cine l-a pus acolo”, a susţinut Ciobanu, adugând că Burcea i-a transmis să considere problema rezolvată.
14 persoane au fost reținute de DNA, în acest dosar. În cursul zilei de vineri, ei vor fi prezentați cu propunere de arestare preventivă la Curtea de Apel București
Președintele CNAS, Marian Burcea, este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat și folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite.
Managerul Direcției Relații Contractuale și, respectiv, din 13 iulie 2017, președintele C.A.S.M.B, Ovidiu Munteanu, este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit penal.
Directorul executiv al CASMB, Ion-Răzvan Geambașu, este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, abuz în serviciu, folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale).
Fostul președinte al CASMB, Lucian Vasile Bara, este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
Managerul Direcției de Control a CASMB, Ion Ovidiu Mihăescu, este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
Șeful Direcției Generale de Monitorizare Antifraudă din CNAS, Alin Sergiu Costache, este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite.
Gabriela Rodica Mocanu, Mina Elena Petrescu, Jeana Sardare, funcționare în cadrul CASMB, sunt cercetate pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (354 acte materiale), constituire a unui grup infracțional organizat, fals informatic, în formă continuată și permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în formă continuată (354 acte materiale).
Nicolae Sergiu Ciobanu este bănuit de trafic de influență, în formă continuată (3 acte materiale), instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite.
Irina Adelina Geambașu, asociat și administrator al unei firme, este cercetată pentru instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale).
Mihai Răzvan Mischie, reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale).
Maria Costică, reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, este cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (17 acte materiale).
Avocatul Manta Cristina este suspectată de complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale).
Ce acuzații li se aduc
Procurorii DNA precizează, într-un comunicat, că prin activitățile desfășurate de persoanele vizate, bugetul CASMB a fost păgubit cu 13.189.553,76 lei (aproximativ 3 milioane euro).
„Concret, în perioada ianuarie 2016 – august 2017, a fost constituit un grup infracțional organizat prin care, sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcționari din cadrul CSAMB, sub protecția unor persoane din conducerea instituției, dar și din conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). În multe situații, dosarele medicale cu pacienți fictivi au avut prioritate la decontare și aprobare, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse și șterse date din sistemul informatic unic integrat al C.N.A.S prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate”, precizează DNA.
