Autoritatea Națională de Administrare Fiscală a răspuns, vineri, acuzelor DNA privitoare la faptul că agenția nu a recuperat banii din sechestele impuse de DNA și individualizate de magistrați prin hotărâri judecătorești definitive. ANAF precizează că 53,6% din total prejudicii trimise spre executare ANAF sunt nerecuperabile.
ANAF a anunțat că valoarea prejudiciilor provenite din dosarele instrumentate de DNA cu sentințe judecătorești anul trecut este de 150 milioane euro, nu de 300 milioane euro, cum a comunicat procurorul șef al DNA, Codruța Kovesi, sumă din care peste jumătate oricum nu poate fi recuperată, se arată într-un comunicat de presă al Agenției, care amintește că jumătate din prejudiciile provenite din dosarele DNA reprezintă suma aferentă cazului ICA, "un caz extrem de complex a cărui rezolvare depinde într-o manieră consistentă și de celeritatea cu care alte instituții ale statului își îndeplinesc obligațiile", se mai spune în comunicatul ANAF.
Astfel, pentru 63 sentinţe/hotărâri judecătoreşti prin care s-au stabilit prejudicii în valoare de 596,49 milioane lei (30% din valoarea totală) sunt în curs formalităţile legale de partaj /ieşire din indiviziune forţată, fiind vorba de valorificarea părţii din bunurile deţinute în comun de persoane juridice sau ce revine persoanelor fizice condamnate penal.
Pentru 693 de sentinţe/hotărâri judecătoreşti cu prejudicii de 433,1 milioane lei ( 21,8%) s-au pronunţat pentru persoane fizice care nu deţin bunuri sau venituri urmăribile sau pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate.
Totodată, pentru 12 sentinţe/hotărâri cu prejudicii de 33 milioane lei s-au pronunţat pentru persoane juridice aflate sub incidenţa legii insolvenţei, modificată anul trecut.
Pe de altă parte, ANAF atrage atenţia că gradul de încărcare al instituţiei pentru activitatea de recuperare a arieratelor și a altor sume datorate bugetului este "extrem de mare", astfel că resursa umană și materială necesară recuperării prejudiciilor este cu mult depășită. Capacitatea administrativă a structurilor de executare silită este excedată de activitățile desfășurate pentru pregătirea și susținerea dosarelor de insolvență. În cursul anului trecut, ANAF a prelucrat 26.253 cazuri noi cu o valoare de 10,27 miliarde lei creanțe înscrise la masa credală, iar la finele anului gestiona 53.675 de contribuabili în insolvență, cu creanțe fiscale de 47,31 miliarde lei.
Fiscul precizează că procedurile de înființare a Agenției pentru recuperarea prejudiciilor, care va funcționa în subordinea Ministerului Justiției, nu sunt definitivate. Totodată, instituţia aşteaptă de aproape două luni să fie finalizate procedurile de avizare a hotărârii de guvern privind reorganizarea ANAF, care prevede înființarea unei structuri specializate de executări silite.
"Având în vedere cele de mai sus, este profund incorect ca ANAF, instituție angajată într-un proces de reformă complex, care are ca principal obiectiv eficientizarea colectării veniturilor rezultate în urma obligațiilor declarative și de plată, să fie indicată ca unic responsabil pentru gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor. ANAF își asumă acestă situație doar în limita cazurilor care țin exclusiv de ANAF, nu și de alte măsuri legislative și organizatorice propuse de ANAF pentru schimbarea acestei situații și care așteaptă decizia altor factori de conducere", se mai arată în răspunsul Agenției.
Kovesi a declarat că dacă Ministerul Finanţelor nu se descurcă în privinţa executării silite, poate să predea atribuţia instituţiilor din sistemul judiciar, arătând că statul "stă pe o grămadă de hotărâri judecătoreşti", în care sunt sechestre, dar nu le execută. Kovesi a amintit, joi seara la o emisiune de la Digi 24, că doar în dosarele DNA, suma care trebuie confiscată de stat este de 310 milioane de euro, bani care ar putea fi folosiţi pentru dublarea salariilor medicilor. "Noi, ca procurori, am indisponibilizat bunurile şi valorile, ei doar trebuie să el execute. Nu s-a întâmplat nimic în aceste opt luni şi mă întreb dacă procedura care se aplică persoanelor fizice care nu-şi plătesc taxele la stat sau impozitele la Primărie nu poate fi aplicată şi acestor persoane condamnate definitiv. Până la urmă, orice persoană care nu-şi plăteşte taxele este executată, ori cu casă, ori cu maşină, ori cu contul bancar, ori poprire pe salariu. La fel ar trebui să fie şi în cazul persoanelor condamante. (….) Noi nu am văzut în ultimii doi ani niciun fel de proactivitate în a încerca să execuţi efectiv aceste bunuri. La nivelul DNA, am instituit un serviciu de investigaţii financiare, format din procurori, poliţişti şi specialişti, care doar acest lucru face, identifică bunurile în dosarele celorlalţi colegi şi, alături de investigaţia penală, facem şi o investigaţie financiară. Alături de noi, depun un efort extraordinar judecătorii, care verifică sechestrele pe care noi le punem, dispun confiscarea sumelor de bani şi a bunurilor, după care nu se mai întâmplă nimic. Statul stă pe o grămadă de hotărâri judecătoreşti, rămase defintive, în care sunt puse sechestre foarte multe şi nu le execută", a spus Kovesi.
