Sâmbătă este a 12-a zi consecutivă de proteste antiguvernamentale. Astfel, mii de români și-au anunțat participarea la demonstrații în Capitală și în alte orașe din țară, în semn de nemulțumire față de acțiunile Executivului PSD, condus de premierul Sorin Grindeanu. Totodată, este a șaptea zi când au loc manifestații și la Palatul Cotroceni, unde alegătorii formațiunii social-democrate manifestează împotriva președintelui Klaus Iohannis.
Timișoara – 3000 de persoane; Sibiu – peste 2.500 de persoane, Cluj Napoca – 2.500 de persoane, Brașov – aproximativ 2.000 de persoane, Constanța – 300 de persoane, Ploiești – 100 de persoane, Craiova – câteva zeci de persoane, Târgu Mureș – peste 20 de persoane, Arad – 35 de persoane, potrivit Agerpres.
În Capitală au fost aproximativ 5.500 de persoane.
22.40: Protestele din Capitală s-au încheiat.
22.20: În Piața Victoriei au mai rămas sute de persoane.
Citiți și: Galați. Protestul continuă și în a 12-a zi. O sută de gălățeni scandează „Jos, jos, jos, guvernul mincinos!
22.10: Oamenii au început să părăsească Piața VIctoriei, din cauza temperaturii de – 10 grade celsius, informează Digi24.
21.49: Scriitorul Mircea Cărtărescu participă la protestul din Capitală.
21.11: Corespondentul RL, Claudiu Pădurean, precizează că la Cluj protestează câteva mii de persoane.
21.05: Potivit Realitatea, protestul de la Cotroceni s-a încheiat.
20.46: Peste 5.500 de oameni protestează, la nivel național, potrivit News.ro.
În Brașov sunt aproximativ 800 de persoane. Ei au pancarte cu mesaje precum „Dragnea nu uita, aşteptăm şi cartea ta“, „Tăriceanu, Penal, Demisia“, „Respectăm votul dat, dar dorim Guvern competent şi curat“, „Toate popoarele au hoţii lor, dar nu toate popoarele le permit hoţilor să conducă“, „Luptăm pentru o ţară curată“ sau „Guvernaţi fără să furaţi“.
La Cluj s-au adunat aproximativ 1.500 de persoane, în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca. Ei strigă „Jos Guvernul”, „Hoţii, hoţii”, „Uniţi salvăm toată România” şi au steaguri tricolore şi pancarte cu mesaje împotriva PSD.
La Constanța sunt aproximativ 200 de persoane. În jurul orei 20.00, protestatarii au plecat într-un marş pe bulevardele din Constanţa, urmând să revină la Prefectură.
La Galați protestează aproximativ 100 de persoane, în faţa sediului Prefecturii. La Iași – aproximativ 100 de oameni protestează în Piaţa Unirii.
Sibiu – aproximativ 3.000 de persoane mărşăluiesc pe străzile oraşului, intenţionând să străbată un traseul de aproape cinci kilometri, din centrul istoric până în cartiere. Oamenii au pancarte pe care scrie „Sunt mamă de adolescent. În consecinţă: #rezist cât e nevoie”, dar şi steaguri, vuvuzele şi fluiere, scandând „Hoţii”, „ALDE şi PSD aceeaşi mizerie”, „Bucureşti, nu uita, Sibiul e de partea ta”, „Jos Tăriceanu, Dragnea şi Grindeanu”.
În Timișoara s-au adunat aproximativ 150 de persoane, pe platoul din faţa Operei Naţionale Române. Oamenii nu strigă lozinci şi nu au nici pancarte, unii dintre ei purtând steaguri tricolore.
20.35: 3.000 de persoane sunt în Piața Victoriei. Poliția Rutieră și Jandarmeria au decis oprirea circulației pe Șoseaua Kiseleff și Bulevardul Aviatorilor, parțial, și o porțiune din Bulevardul Iancu de Hunedoara, potrivit Digi24.
20.00: Numărul protestatarilor din Piața Victoriei a ajuns la 1.000, potrivit Digi24.
19.35: Aproximativ 300 de manifestanți s-au adunat la Palatul Cotroceni. Ei au pancarte cu mesaje precum „DNA = Poliție politică”, „Vom sta aici până vei pleca”,potrivit Mediafax.
19.30: Peste 500 de manifestanți s-au strâns în Piața Victoriei. Oamenii au venit cu steaguri și pancarte care cuprind mesaje împotriva Guvernului: „Luptăm pentru o țară curată”, „Nedreptatea ne unește”, „Susțin proclamația Parlament fără penali”, „Nu vrem guvern de troglodiți și hoți condus de mafioți”, „Singura soluție: propria revoluție”, „Hoții la închisoare, nu la guvernare”.
Aceștia scandează „Demisia”, „Nu plecăm”, „Rezist”, „Luptăm pentru o țară curată”.
18.40: Circulaţia rutieră a fost blocată, sâmbătă seara, la intersecţia dintre bulevardele Eroii Sanitari şi Gheorghe Marinescu, unde protestează peste 200 de persoane care cer demisia preşedintelui Klaus Iohannis. Aceştia au difuzoare din care se aud melodii precum „Noi suntem români” şi „Doamne, ocroteşte-i pe români”, notează News.ro.
18.00: În Piața Victoriei s-au adunat zeci de persoane. Totodată, peste 150 de persoane manifestează la Palatul Cotroceni.
17.07: Aproximativ 70 de persoane manifestează la Palatul Cotroceni, unde cer demisia președintelui Klaus Iohannis, notează Digi24. Ei transmit, prin intermendiul pancartelor: „Iohannis nu e preşedintele meu”, „Ghinion, nu mai eşti preşedintele meu”. Se scandează: „Ieși afară, javră ordinară!”.
16.30: Aproximativ 30 de persoane participă, sâmbătă după-amiază, la „maratonul democrației”, în jurul clădirii Palatului Victoria.
Protestatarii continuă să se organizeze pe rețelele de socializare. Astfel, peste 2.200 de persoane și-au anunțat participarea la manifestația care va avea loc la Palatul Victoriei din Capitală, iar alte 1.200 de persoane s-au arătat interesate să participe.
„Sâmbătă, 11 februarie, rezistăm paşnic, protestăm paşnic, alergăm paşnic. Pe trotuarele din jurul Guvernului, Bd. Aviatorilor şi Kiseleff, alergând 42 de km, vom face un alt fel de protest: un maraton al democraţiei. După 10 zile-maraton de proteste trebuie să le arătăm că nu renunţăm la această cursă a bunului-simţ, a eliberării şi a unei Românii mai bune. Sperăm ca la finalul maratonului să putem aduce vestea victoriei, să ne atingem scopul. Suntem trei români care vom alerga. Sperăm să vă alăturați şi să ne încurajați. #rezistam”, transmit organizatorii pe pagina de Facebook a evenimentului.
Pe o altă pagină de Facebook Bucuresti Weekend 11-12 feb – Acum plecati! Alta intrebare?, și-au anunțat participarea la demonstrațiile din acest weekend peste 9.200 de persoane, iar alte 9.000 sunt interesate să participe.
„Peste 300.000 de persoane au protestat în piața Victoriei, dar guvernul PSD/ALDE nu și-a asumat nicio responsanilitate. Ar putea face oricând ceva asemănător. Nu putem să trăim cu ochii pe Constituție și pe ședințele de zi sau noapte ale unui guvern numit de grupuri de interese care au acaparat partide. În afară de asta vorbim de repolitizarea instituțiilor și anularea unor reforme abia începute. Există și motivația OUG 9, altă ordonanța dată de guvernul Grindeanu-care permite furtul din bani publici”, transmit organizatorii evenimentului.
Un protest similar este programat și la Cluj Napoca, începând cu ora 19.00.
„Zilele trec și pentru majoritatea dintre noi, petrecutul serilor în piață și pe străzile orașului nostru a devenit obișnuință. Ieșim în fiecare zi pentru că suntem nemulțumiți. Neîncrederea și neliniștea plutesc în aer. Nu mai avem încredere în acest guvern și nici în președinții celor două partide care au format guvernul. Cum am putea, când ei au câștigat cu un program de guvernare prezentat alegătorilor și au început primele schimbări cu inițiative legislative din afară planului de guvernare. Cum putem avea încredere în niște oameni care spun că nu se află în lucru ordonanțe de urgență pentru amnestie și grațiere și în ceas de noapte emit OUG 13, într-o ședința care nu avea pe ordinea de zi acest subiect? Cum putem avea încredere în acești oameni care, deși au fost aleși de popor, lucrează pentru popor și sunt plătiți de popor, ignoră și refuză să dialogheze cu poporul care manifestă în frig? Cum putem avea încredere în ei când prin OUG 14 nu rezolvă problema ci, dimpotrivă, lasă în textul legii una din observațiile CCR, astfel încât să existe temei pentru anularea OUG 14, acest lucru declanșând intrarea în vigoare a OUG 13? Cum putem să avem încredere în cineva care afirmă că cunoaște programul de guvernare „din scoarță în scoarță” și după aceea spune că el nu știe nimic despre legile mai sus amintite (cu atât mai mult cu cât este și în conflict de interese). Toate acestea și multe altele ne alimentează neliniștea că persoanele care ocupă acum funcții de înaltă responsabilitate nu sunt persoanele potrivite. Toate acestea ne mobilizează zi de zi să luăm un pulover în plus și să petrecem câteva ore în compania altor cetățeni care sunt uniți în același scop: curățarea infractorilor din politica românească. Dar neliniștea nu este doar a noastră și ei sunt neliniștiți. Am văzut și în trecut, când mimau o atitudine de neclintit. Până la urmă, chiar și fără să își recunoască greșeala, au fost înfrânți și au dat înapoi. Ei știu că acum toată lumea este cu ochii pe ei, și deși nu lasă să se vadă. Pășesc atent, pentru că în urmă cu o săptămână și-au dat seamacât de singuri pot să rămână. Oamenii aceia care i-au votat și chiar o bună parte din membrii lor de partid nu împărtășesc scopurile lor de a introduce abuzurile în serviciu pe ordinea de zi în domeniul public. Toți aceștia au fost puși în gardă. Încă câțiva păși greșiți și viitorul Guvern s-ar putea să le rezolve problemele viitoare construind încă câteva pușcării. Și chiar au de ce să fie neliniștiți, pentru că dacă ei sunt acolo încă maxim patru ani, noi vom fi aici pentru mult mai mult timp, și prin manifestațiile și activitatiile noastre vom apăra statul de drept și cel mai important, noi nu vom rămâne niciodată singuri. Zilele acestea am descoperit în stradă că România are un suflet nou și o gândire europeană. Și ne-am dat seama că suntem mult mai mulți decât ne-ar fi venit să credem. Nu noi am început această luptă, dar noi ne-am săturat și vrem să o ducem până la capăt. Cei care au greșit și urmăresc o agendă politică murdară trebuie să plece! Ne vedem în piață!”, scriu organizatorii evenimentului Cluj-Napoca, #ne-am_saturat!.
La manifestații și-a anunțat participarea și filosoful Mihai Șora, care de la începutul protestelor, a postat o serie de mesaje pe pagina sa de Facebook, în care își exprimă solidaritatea cu protestatarii.
De unde au pornit protestele?
În 4 ianuarie, când Florin Iordache a fost audiat în comisiile parlamentare de specializate, pentru a primi aviz ca ministru al Justiției, a precizat că „nu exclude” o Lege a amnistiei și grațierii.
„Voi propune prim-ministrului o revedere a principalelor acte normative, inclusiv a Codului penal şi a Codului de procedură penală, prin implicarea mediului academic, a asociaţilor profesionale şi a CSM”, mai spunea el.
În 18 ianuarie, Florin Iordache, a declarat, la Guvern, că ministerul pe care îl conduce a elaborat proiectul de Ordonanță de Urgență privind grațierea.
„În acest moment, gradul de încărcare la nivelul penitenciarelor din România este peste 150%. România, în luna mai, este sub imperiul unei decizii CEDO care ne poate obliga, datorită faptului că în cele 40 de penitenciare și locuri de deținere, în toate aceste 40 de locuri, există hotărâri de condamnare a României pentru relele tratamente și pentru condițiile inumane pe care le au acești oameni. România nu poate face peste noapte să acopere cele aproape 9.000 de locuri cât avem în acest moment excedent de deținuți în aceste locuri de deținere. Din estimările pe care le-a făcut Ministerul Justiției, în jur de 2.300 — 2.500 de persoane pot beneficia de această lege a grațierii. Repet, este în consultare publică, dar poziția Ministerului Justiției este că, în acest moment, România trebuie să dea o lege a grațierii”, a precizat Florin Iordache, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.
Drept reacție, mii de români s-au mobilizat și au ieșit în acea miercuri în stradă. Aproximativ 3.000 de persoane au protestat la Guvern, unde au scandat „Jos penalii!” și „DNA să vină să vă ia!”. Oamenii s-au adunat și la Cluj Napoca, Iaşi, Craiova, Timișoara, Constanța.
Acesta a fost primul protest generat de proiectul grațierii.
Un al doilea protest a urmat în 22 ianuarie. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă, în semn de protest față de Legea grațierii și modificare Codurilor Penale. Protestatarii au strigat „PSD, ciuma roșie”, „DNA să vină să vă ia”, „Dragnea, nu uita, așteptăm și cartea ta”.
Conform estimărilor oficiale, 30.000 de oameni au protestat în Capitală, în Cluj s-au adunat 5.000 de persoane, Constanța – 1.500, Sibiu și Iași – peste 1.000, Timișoara – peste 2.000. Un moment important a fost apariția în Piața Universității din București a președintelui Klaus Iohannis, care a declarat că a ieșit în stradă pentru a-și manifesta dezaprobarea că un grup de politicieni cu probleme penale vor să slăbească statul de drept și este „nadmisibil”. Oamenii l-au salutat și i-au strigat numele.
Al treilea protest a avut loc în 29 ianuarie. Peste 100.000 de români au scandat în București și în zeci de orașe din țară împotriva ordonanțelor Guvernului PSD. În Capitală, în Piața Victoriei s-au adunat peste 50.000 de manifestanți, care au scandat: „PSD/Ciuma Roșie”, „Fără grațiere” , „Hoții!”, „DNA/ Să vină să vă ia”, „Nu amnistie/Democrație!”. Totodată, oamenii au cerut demisia ministrului Justiției, Florin Iordache, și a Avocatului Poporului, Victor Ciorbea.
Manifestările au avut loc cu o zi înainte ca Ministerul Justiţiei să organizeze o dezbatere publică pe tema acestor proiecte legislative. Astfel, protestatarii au mers în marș la Ministerul Justiţiei, Consiliul Național al Audiovizualului, sediul Avocatului Poporului și sediul Guvernului din Piața Victoriei. La Cluj, numărul protestarilor a fostla circa 15.000. În multe orașe din țară au fost proteste masive. La Sibiu – peste 10.000 de protestari, la Timișoara – peste 11.000, la Brașov – circa 3.000 de persoane, la Iași – peste 3.000, la Constanța – peste 1.000 de persoane.
Al patrulea protest a avut loc în 31 ianuarie și a marcat începutul a 12 zile de proteste consecutive. Peste 15.000 de persoane s-au mobilizat rapid, în Capitală, pentru a reacționa la decizia Guvernului de a adopta pe ascuns OUG privind grațierea și modificarea Codului penal și de procedură penală, fără să țină cont de protesele masive de stradă. La scurt timp, președintele Klaus Iohannis a publicat, pe contul său de Facebook, o reacție după adoptarea OUG privind modificarea Codurilor Penale. Șeful statului a notat că misiunea sa este „restabilirea statului de drept”, dar și că „sfidarea PSD la adresa poporului este deplină”.
În seara de 1 februarie: 300.000 de oameni au potestat, în toata țara. Dintre aceștia, 150.000 au manifestat la Guvern. Ministrul Justiției, Florin Iordache, a încercat din nou să minimizeze efectele ordonanței, spunând că „nu e nimic ilegal sau imoral” în textul ordonanței. Între timp, ambasadele a șase țări occidentale, partenere ale României, își exprimă îngrijorarea și cer Executivului să nu abandoneze lupta anticorupție. După ora 22.30, în Piața Victoriei din Capitală, au apărut suporterii din galeriile echipelor de fotbal, care au aruncat cu petarde spre jandarmi. În vreme ce manifestanții strigau „fără violență!”, jandarmii au izolat Piața și au aruncat cu gaze lacrimogene. În urma conflictului, mulți protestatari au plecat spre case.
În seara de 2 februarie, aproximativ 80.000 de oameni au scandat în fața Guvernului „Comunismul n-a murit, este Dragnea travestit”. La nivel național, peste 100.000 de oameni au ieșit în stradă. La București, la ora 22.30, conform estimărilor oficiale, se aflau în Piața Victoriei 80.000 oameni, număr în scădere. La Cluj, sunt 40.000 de oameni, la Timișoara – 20.000, la Iași – 8.000, iar la Sibiu 10.000 și Brașov – 5.500. Șapte persoane au fost reținute pentru implicarea în incidentele din Piața Victoriei, de miercuri seară, potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. Acuzaţiile sunt: ultraj, tulburarea linistii si ordinii publice, port si folosirea de obiecte periculoase. O a opta persoane este cercetată, dar oamenii legii nu au luat încă măsuri preventive contra ei.
În seara de 3 februarie, peste 350.000 de oameni au protestat în întreaga țară împotriva Guvernului Grindeanu. 150.000 s-au manifestat la București, în Piața Victoriei, iar peste 50.000 la Cluj. S-a scandat „Hoții!” sau „PSD, Ciuma roșie!”. Pentru prima oară la un protest, în Capitală au fost proiectate mesaje gigant pe clădiri, cu mesaje anti-PSD și împotriva Guvernului Grindeanu.
Și în celelalte orașe din România s-a înregistrat un număr impresionant de persoane. Peste 50.000 de persoane au ocupat Piața Unirii din Cluj, precum și străzile laterale ale pieței. La protestele din Cluj participă și o trupă de toboșari celebri, Cercul Întreg. În Constanța s-au strâns peste 10.000 de oameni, printre care și o persoană ce se află în căruciorul cu rotile. În Sibiu s-au strâns peste 20.000 de persoane, iar în Timișoara – peste 25.000 de oameni.
În cursul zilei de 4 februarie a avut loc Marșul copiilor. Aproximativ 10.000 de părinți cu copii au protestat în fața Guvernului, unde au transmis Executivului: „Lăsați-mă, vă rog, să trăiesc în țara mea!”. În cursul serii, în Bucureşti şi în ţară au protestat peste 420.000 de oameni. Presiunea străzii i-a făcut pe social-democrați să dea un pas înapoi, astfel că au anunțat abrogarea OUG 13.
În seara de 5 februarie, peste 300.000 de oameni au protestat în fața Guvernului. În toată ţara, peste 600.000 de manifestanţi au ieşit în stradă. Cabinetul Grindeanu a abrogat OUG controversată. Și la Palatul Cotroceni, 1.000 de contramanifestanţi au cerut demisia preşedintelui Klaus Iohannis.
În seara de 6 februarie, au continuat protestele față de Ordonanța privind Codurile Penale, chiar dacă actul normativ a fost abrogat. Protestele față de Ordonanța privind Codurile Penale continuă şi luni, chiar dacă actul normativ a fost abrogat. Peste 25.000 de oameni au ieşit în stradă. La Cotroceni, aproximativ 1.000 de persoane au cerut demisia preşedintelui
În seara de 7 februarie, peste 6.000 de manifestanţi au strigat „Zi de zi aici vom fi!”. La Cotroceni, aproximativ 1.500 de persoane au cerut demisia preşedintelui Iohannis. S-a scandat: „Vă dăm suta înapoi numai să scăpăm de voi!”, „Refuz! Refuz! Refuz acest abuz!”, „Jos guvernul mincinos!”, „Cine nu sare nu vrea schimbare!”, „În democrație, hoții stau la pușcărie!”, „Iliescu nu fi trist și Dragnea e comunist!” și „Dragnea și ai lui, trădători neamului!”.
În seara de 8 februarie, aproximativ 7.000 de oameni au protestat împotriva Guvernului Grindeanu, în Piața Victoriei. La Cotroceni, aproape 200 de persoane i-au cerut demisia președintelui Iohannis. Manifestanţii au scandat „Hoţii”, „Demisia”, au cântat imnul şi au aprins lanternele telefoanelor mobile.
În seara de 9 februarie, peste 5.000 de persoane au scandat împotriva Executivului. Aproximativ 400 de persoane au cerut, în faţa Palatului Cotroceni, demisia preşedintelui. Manifestanții au scandat: „Votați Ordonanța 14!”, „Vă rugăm să ne scuzați, nu producem cât furați!”, „Hoții!”, „PSD, ciuma roșie!”, „Nu mai vrem hoţie, vrem democraţie!”, „Vă dăm suta înapoi, numai să scăpăm de voi!”, „Guvern de hoţi şi de mafioţi!”, „Tăriceanu şi ai lui, slugile Kremlinului!” şi „Rămânem uniţi, nu ne păcăliţi!”.
În seara de 10 februarie, peste 7.000 de persoane au scandat, în Piaţa Victoriei, lozinci împotriva Cabinetului Grindeanu. Şi la Cotroceni, zeci de persoane au manifestat împotriva preşedintelui Klaus Iohannis.
Pe aceeași temă:
Cotidianul american New York Times publică un amplu articol legat de situația din România. Articolul, publicat în limba română, cuprinde mărturia unor români despre mită și proteste. Protestatarii din Piața Victoriei sunt dați exemplu de civism. România a atras atenția întregii lumi în ultima săptămână de când sute de mii de oameni au ieșit în stradă, protestând împotriva unei ordonanțe de urgență a guvernului percepută ca o frână în lupta împotriva corupției.
Despre #REZIST. Dezvăluirea săptămânii:
EXCLUSIV. Revoltă la Ministerul Justiției împotriva ministrului Florin Iordache, autorul ordonanțelor penale care au indignat România. Funcționarii din MJ s-ar fi opus adoptării Ordonanței 13 | TOP CITIRI
Despre #REZIST. ANALIZA SĂPTĂMÂNII:
TOP. Cea mai citită analiză a săptămânii: Cacealma. Ce ascunde pasul înapoi făcut de PSD și Liviu Dragnea | EXCLUSIVITATE
Într-o perioadă în care democrația se erodează în mai multe țări din Europa de Est și Centrală, în România – fostă țară comunistă cu 20 de milioane de locuitori, de pe malul Mării Negre – a izbucnit, brusc, o contramișcare încurajatoare. În ultimele săptămâni, Capitala țării și alte orașe mari au fost zguduite de demonstrații stradale masive, ce sunt considerate a fi parte din cea mai amplă mobilizare politică de la căderea regimului comunist, în 1989, notează The Washington Post, într-un editorial.
