Dacă liderii din zona euro vor să pună capăt crizei economice, ar trebui să doarmă mai mult, este concluzia unei analize făcute de agenţia Bloomberg. Totuşi, specialiştii români în somnologie sunt rezervaţi în privinţa ipotezei jurnaliştilor englezi.
Astfel, Bloomberg arată că, din ultimele şase summit-uri, trei s-au terminat aproape de ora 4.00 dimineaţa, iar cel mai recent, cel din 29 iunie, s-a încheiat la 5.00 dimineaţa. Ar fi o problemă şi cu reuniunile lunare ale miniştrilor de Finanţe din zona euro pentru că ele se întind deseori peste miezul nopţii.
Totuşi, aşa cum atrage atenţia Bloomberg, citând mai mulţi experţi în somn, cu cât discuţiile între lideri de stat se prelungesc mai târziu în noapte, cu atât este mai probabil ca deciziile luate de ei să nu fie cele mai inspirate.
Noaptea suntem iraţionali
„Nu suntem făcuţi să lucrăm noaptea”, explică directorul Centrului pentru Somn din Edinburgh, Scoţia, care arată că liderii europeni ar trebui să fie în pat în jurul orei 22.00. „În timpul somnului, creierul caută soluţii la problemele la care ne gândim ziua”, susţine Chris Idzikowski. El mai arată că, cel mai adesea, lipsa somnului în timpul nopţii afectează capacitatea oamenilor de a analiza corect informaţiile şi că sunt mai predispuşi la greşeli.
„Adulţii privaţi de somn devin iraţionali şi se poartă precum cei care suferă de sindromul deficitului de atenţie”, arată şi psihologul James Maas, de la Universitatea Cornell din Ithaca, New York.
Cum o negociere noaptea şterge jumătate din datoria unei ţări
De exemplu, în februarie, miniştrii de Finanţe din zona euro s-au reunit pentru a discuta un al doilea program de salvare a Greciei, iar discuţiile s-au încheiat cu o conferinţă de presă la 6.oo dimineaţa. „În ultimii doi ani şi în noaptea asta, am redescoperit că ‘maratonul’ este cu adevărat un cuvânt grecesc”, declara, la vremea respectivă, comisarul european Olli Rehn.
Totuşi, purtătorul de cuvânt al premierului luxemburghez Jean-Claude Juncker, Guy Schuller, întrebat despre legătura dintre somn şi negocieri economice, a răspuns că „liderii europeni se întâlnesc când trebuie, fără să se gândească vreo clipă la confortul lor. Juncker n-a evitat vreodată o întâlnire doar pentru că se prelungea după miezul nopţii şi, deseori, a fost unul din iniţiatorii acestor întrevederi târzii”.
Pe de altă parte, sunt şi lideri europeni care au au profitat tocmai de lipsa somnului pentru a obţine condiţii mai bune de negociere. Cancelarul german Angela Merkel şi fostul preşedinte francez Nicholas Sarkozy care au stabilit întâlnirea cu bancherii la miezul nopţii, ca să-i convingă să ştaergă jumătate din datoriile Greciei. După două ore de negocieri, tactica lor a dat rezultate.
„Este ceva cu aceste negocieri nocturne. Ştii că, atunci când se stabilesc seara, dimineaţa trebuie să anunţi o înţelegere, pentru că o renegociere dimineaţa nu reprezintă niciodată o soluţie”, le-a spus unul din liderii europeni ai zonei euro ziariştilor, conform Bloomberg.
Somnolog român: Nu putem conluziona că liderii din zona euro iau decizii mai proaste noaptea
Contactat de România liberă, specialistul în somnologie Bogdan Voinescu, din Cluj, a explicat că nu se poate face o generalizare vizavi de felul în care oamenii iau decizii noaptea. Astfel, arată doctorul, există persoane care funcţionează mai bine în prima parte a zilei, dar şi oameni care devin activi în a doua parte a zilei. Mai mult, funcţionarea în prima parte a zilei a fost impusă social, mai ales prin şcoală, însă tendinţa, în momentul de faţă, este să începem să devenim mai activi în a doua parte a zilei.
Astfel, conchide Bogdan Voinescu, nu putem face această extrapolare- cum că liderii din zona euro iau decizii mai puţin inspirate noaptea.
Şi dr. Radu Braga, cercetător în neuroştiinţe la Centrul de Excelenţă în Neuroştiinţe al Universităţii „Carol Davila” din Bucureşti, este de aceeaşi părere, susţinând că nu poate exista o legătură între numărul de ore dormite de liderii din zona euro şi deciziile lor.
Totuşi, atrage atenţia Radu Braga, oboseala poate afecta capacitatea oamenilor de a lua decizii. După 24 de ore de nesomn, scade atenţia, iar capacitatea oamenilor de a lua decizii se reduce, iar, dacă suntem privaţi de somn mai mult de 36 de ore, apar psihozele şi halucinaţiile.
