Autorităţile române ştiau încă de la data aderării în Uniunea Europeană că trebuie să înceapă să facă aerul din marile oraşe mai respirabil, dar nu au reuşit decât să ceară derogări pe care în cele din urmă nu le-au obţinut. România a ajuns astfel într-o situaţie aparent fără ieşire: dacă nu reduce valorile de praf din aer în două luni poate fi trimisă în faţa Curţii de Justiţie a UE de către Comisia Europeană, un drum periculos pe care a intrat deja Belgia.
Este vorba despre nerespectarea Directivei 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător. Statele membre sunt constrânse de acest act normativ să limiteze expunerea cetăţenilor la particulele de praf din aer, cunoscute sub denumirea de PM10. Astfel, concentraţiile limită nu trebuie depăşite de mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic.
În România, limitele PM10 sunt depăşite în nu mai puţin de 17 zone, printre care Bucureşti, Târgu Jiu, Suceava şi Timişoara. În Capitală, aşa-numitele pulberi în suspensie din aer au fost anul trecut – în medie – de trei ori mai multe decât ar fi fost normal, în unele zile raportul crescând şi de cinci ori peste limita admisă.
Autorităţile au încercat să obţină excepţii de la regulă pentru 11 din cele 17 zone aflate pe lista neagră – sau, în acest caz, fumurie – însă fără succes. Comisia Europeană a trimis aşa-zisul aviz motivat pentru 15 din aceste 17 regiuni, ceea ce înseamnă că aşteaptă măsuri rapide. Lipsa lor ar putea aduce trimiterea în judecată la Curtea de Justiţie a UE.
Deocamdată, guvernanţii se limitează să constate că România nu îşi poate permite să ajungă în situaţia de a pierde un asemenea proces. „În momentul de faţă, nu putem plăti pentru că s-au depăşit valorile de praf. Trebuie să vedem cum reducem aceşti paramentri”, a precizat miercuri ministrul Mediului, Laszlo Borbely. Acesta a ţinut miercuri o videoconferinţă cu prefecţii din judeţele aflate în cele 15 zone vizate de Comisia Europeană, dar în urma discuţiilor nu s-a comunicat vreun plan de măsuri concrete.
Bineînţeles, autorităţile ştiu cauzele valorilor mult prea mari de praf din aer: traficul rutier, încălzirea locuinţelor şi emisiile poluante generate de industrie. Şi cunosc şi riscurile pentru sănătatea cetăţenilor: astm, afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar şi, în ultimă fază, moarte prematură. Dar pentru moment par să împingă resemnate ţara pe urmele Belgiei, care nu a reuşit încă să rezolve problema aerului prăfuit din regiunile Bruxelles, Flandra şi Valonia. Într-o situaţie similară se află unele zone din Grecia.
