Plenul Parlamentului European a adoptat miercuri cu o largă majoritate un proiect de rezoluţie comună privind adopţiile internaţionale pe teritoriul UE, din care a fost eliminat un articol controversat ce prevedea crearea unui mecanism de monitorizare la nivel european a adopţiilor internaţionale, informează NewsIn.
Rezoluţia comună a fost susţinută de cinci din cele şapte grupuri politice din cadrul Parlamentului European după ce luni seară mai mulţi eurodeputaţi, în frunte cu eurodeputata de origine italiană Roberta Angelilli, au supus dezbaterii o rezoluţie ce impunea crearea unui mecanism de monitorizare la nivel european a adopţiilor internaţionale.
Spre deosebire de propunerea eurodeputaţilor italieni, în rezoluţia comună adoptată miercuri a fost eliminat articolul care deschidea calea creării Agenţiei Europene pentru Adopţii, un mecanism ce ar fi permis concentrarea presiunii pentru deschiderea adopţiilor internaţionale pentru orice ţara vizată, sfârşind prin a crea o adevărată „piaţă” europeană a adopţiilor.
În schimb, deputaţii solicită un proces de reflecţie asupra posibilităţii coordonării la nivel european a politicilor şi strategiilor privind instrumentul adopţiei internaţionale, având însă în vedere că statelor membre le revine competenţa în domeniul adopţiilor. Această măsură ar putea îmbunătăţii asistenţa în domeniul serviciilor de informare, pregătirea adopţiei interstatale, procesarea cererilor de adopţii internaţionale şi serviciile postadopţie.
„În urma negocierilor dintre grupurile politice s-a ajuns la această rezoluţie comună care, spre deosebire de textul iniţial propus de colegii eurodeputaţi din Italia, recunoaşte explicit competenţa statelor naţionale în elaborarea şi aplicarea legislaţiei privind adopţiile internaţionale”, a precizat, într-un comunicat, eurodeputatul PSD Victor Boştinaru, unul dintre principalii susţinători ai rezoluţiei comune.
Acest punct de vedere fusese împărtăşit marţi şi de eurodeputata PDL Elena Băsescu. Ea subliniase, într-o intervenţie în PE, că sintagma „dreptul copilului de a fi adoptat internaţional” nu este recunoscută de Convenţia ONU şi cea de la Haga, fiecare stat având obligaţia de a decide singur soluţiile potrivite copiilor săi.
„Ce este cel mai important, a fost eliminat articolul care deschidea calea creării Agenţiei Europene pentru Adopţii, un mecanism care ar fi permis concentrarea presiunii pentru deschiderea adopţiilor internaţionale pentru orice ţară vizată, sfârşind prin a crea o adevărata ‘piaţă’ europeană a adopţiilor”, a comentat miercuri, într-un comunicat, eurodeputatul Victor Boştinaru.
Pe lângă aceste aspecte, noua rezoluţie a Parlamentului European impune un control mai riguros al procesului adopţiilor internaţionale pentru ţările care permit adopţia din partea cetăţenilor străini, precum şi trimiterea periodică a unor rapoarte către ţara de origine a copilului adoptat dintr-un alt stat. De asemenea, rezoluţia subliniază necesitatea armonizării şi recunoaşterii mutuale a documentelor privind adopţiile internaţionale pentru evitarea traficului de persoane şi respectarea convenţiilor internaţionale privind drepturile minorilor.
Problema copiilor abandonaţi şi instituţionalizaţi în Europa este importantă şi trebuie tratată în mod serios, se arată în rezoluţia Parlamentului European adoptată miercuri. Adopţia, inclusiv la nivel internaţional, ar trebui să fie încurajată pentru a asigura dreptul copilului la o viaţă de familie.
Rezoluţia subliniază protecţia dreptului copiilor la o viaţă de familie, garantând că aceştia nu sunt obligaţi să petreacă perioade lungi de timp în orfelinate.
Adopţiei în ţara de origine a copilului ar trebui să i se acorde prioritate, ori de câte ori este posibil, interesul copilului fiind prioritar. Soluţii alternative pot fi găsirea unei familii de plasament, precum îngrijirea personală sau de tip rezidenţial sau găsirea unei familii prin adopţie internaţională, în conformitate cu legislaţia naţională relevantă şi convenţiile internaţională. Plasarea într-o instituţie ar trebui folosită doar ca soluţie temporară, se arată în textul rezoluţiei adoptate de Parlamentului European.
În cazul adopţiilor internaţionale, statele membre ar trebui „să recunoască implicaţiile psihologice, emoţionale, fizice şi social/educaţionale” care pot interveni atunci când un copil este mutat din locul său de origine şi să ofere asistenţa corespunzătoare părinţilor adoptivi şi copilului adoptat. În plus, autorităţilor naţionale li se solicită să prezinte rapoarte periodice statelor membre de origine în legătură cu dezvoltarea unui copil care a făcut obiectul unei adopţii internaţionale.
Potrivit deputaţilor, toate instituţiile UE ar trebui să joace un rol mai activ în cadrul forurilor internaţionale pentru a îmbunătăţi, a simplifica şi a facilita procedurile aferente adopţiei internaţionale şi a elimina birocraţia inutilă asigurând, totodată, apărarea drepturilor copiilor din ţările terţe.
În rezoluţie se solicită instituţiilor UE şi statelor membre să participe în mod activ la lupta împotriva traficului de copii în scopul adopţiei.
Elementele de protecţie procedurale şi examinarea atentă a tuturor documentelor de adopţie, inclusiv certificatele de naştere, contribuie la protecţia copilului împotriva încălcării drepturilor sale, care apare atunci când există dubii cu privire la vârsta sau identitatea copilului.
Un sistem fiabil de înregistrare a naşterii poate împiedica traficul de copii în scopul adopţiei şi recunoaşterea reciprocă a documentelor necesare pentru adopţie sunt unele din instrumentele disponibile, arată documentul adoptat de Parlamentul European.
