3 C
București
sâmbătă, 23 noiembrie 2024
AcasăSpecialGermania şi Franţa ne vor oficial în afara Schengen

Germania şi Franţa ne vor oficial în afara Schengen

Problemele din sistemul judiciar şi cele legate de securizarea frontierelor au determinat cele două ţări să facă un prim demers oficial pentru a cere amânarea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

Miniştrii de Interne ai Franţei şi Germaniei au transmis Comisiei Europene o scrisoare prin care cer ca termenul de martie 2011, stabilit iniţial pentru aderarea celor două ţări la Schengen, să fie prelungit. Principalul motiv invocat de cele două ţări este neîndeplinirea unora dintre obiectivele asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), legate de de corupţie, justiţie şi combaterea crimei organizate. Totuşi, autorii textului recunosc să, formal, nu ar trebui făcută nici o conexiune între MCV şi aderarea la Schengen. „Nu ar fi realist şi nici responsabil să nu ţinem cont de defectele identificate”, scriu miniştrii Brice Hortefeux şi Thomas de Maiziere.

Solicitarea Parisului şi Berlinului a fost adresată comisarului european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, preşedinţiei belgiene a Uniunii Europene şi Ungariei, care va prelua preşedinţia semestrială a UE de la 1 ianuarie 2011.

Problema frontierelor

Autorii scrisorii semnalează şi existenţa unor probleme legate de gestiunea frontierelor şi de politica de azil. Aderarea celor două ţări, în aceste condiţii, ar putea avea „consecinţe grave pentru securitatea internă a Uniunii Europene şi pentru fiecare stat membru”. Hortefeux şi De Maiziere mai spun că aceste deficienţe au „incidenţă asupra supravegherii frontierelor într-o regiune strategică şi asupra accesului deplin la datele Schengen”.

Dacă Germania a avut până acum o poziţie rezervată faţă de aderarea la spaţiul Schengen, oficiali francezi au criticat dur şi în repetate rânduri România, fie pentru problemele din justiţie, fie pentru cele legate de securizarea frontierei. Fostul secretar de stat pentru afaceri europene Pierre Lellouche s-a exprimat adesea împotriva politicii Bucureştiului de a acorda paşapoarte româneşti pentru cetăţenii Republicii Moldova. Succesorul său, Laurent Wauquiez, a menţinut această poziţie. La începutul acestei luni, în faţa deputaţilor francezi, el a reluat argumentul că România nu ar fi capabilă să controleze bine graniţa estică a UE, dacă ar adera la Schengen, pentru că nu recunoaşte graniţa cu R. Moldova şi acordă paşapoarte pentru cetăţenii moldoveni. „Nu ne vom implica în angrenaje ce ne-ar slăbi frontierele şi capacitatea Europei de a gestiona şi controla fluxurile migratorii”, a spus Wauquiez.

În scrisoarea trimisă ieri Comisiei Europene, cei doi miniştri estimează că aderarea la Schengen ar trebui să aibă loc atunci când „cele două state vor începe să facă progrese ireversibile în lupta împotriva corupţiei, a criminalităţii organizate şi a reformei”. Totuşi, Franţa şi Germania recunosc că, din punct de vedere tehnic, procesul aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen este pozitiv şi că cele două ţări au pregătit intens aplicarea acordului Schengen.

Oficialii români: „Scrisoare” imorală şi discriminatorie

Senatorul PNL Teodor Meleşcanu consideră că mesajul transmis de Franţa şi Germania este „o acţiune ilegală, imorală şi discriminatorie”. Fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu crede că este vorba despre o decizie politică. Această amânare ar putea dura chiar şi un an, adaugă el. Pentru preşedintele Senatului, Mircea Geoană, demersul Franţei şi Germaniei reprezintă o lovitură dură la adresa României.

Monica Bonea
Monica Bonea
Monica Bonea, editor Rl online
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă