După ce Parlamentul European declinase iniţial competenţa Oficiului European de Luptă Antifraudă în investigarea lui Adrian Severin, Legislativul a revenit asupra deciziei – dar parţial.
În 22 martie, la două zile după apariţia articolului din Sunday Times care îi incrimina pe trei parlamentari europeni, printre care şi Adrian Severin, pentru ilegalităţi comise în funcţie, birourile celor trei acuzaţi erau sigilate şi puse sub pază de către autorităţile Parlamentului European. OLAF s-a sesizat din oficiu – aceasta este procedura corectă în asemenea cazuri – şi a cerut acces la informaţiile aflate în birourile respective.
Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a respins cererea OLAF, pe motiv că anchetarea parlamentarilor nu intră în competenţele instituţiei, nefiind comisă nici o fraudă. Conform legislaţiei europene, numai autorităţile judiciare naţionale pot ancheta parlamentarii – în cazul lui Severin, responsabila este aşadar Direcţia Naţională Anticorupţie, care se şi sesizase, de altfel, demarând ancheta în 21 martie.
După ce OLAF a adus noi argumente juridice, Buzek a declarat că acceptă ca OLAF să participe la anchetă, punându-le la dispoziţie investigatorilor materialele incriminatorii primite de către Parlamentul European de la jurnaliştii de la Sunday Times. Accesul la birourile parlamentarilor a fost însă din nou refuzat.
„Nu suntem fericiţi”
În ciuda colaborării Parlamentului European la investigaţie, anchetatorii OLAF sunt nemulţumiţi: „Nu putem spune că suntem fericiţi, am fi fericiţi dacă investigatorii noştri ar putea accesa birourile în cauză”, a declarat pentru România Liberă o sursă din cadrul instituţiei. Ancheta condusă de OLAF este, de altfel, una administrativă şi nu una penală, OLAF neavând dreptul de a cere ridicarea imunităţii parlamentare a anchetaţilor. Când investigaţiile vor fi terminate, OLAF va întocmi un raport pe care îl va trimite autorităţilor române – iar aici, competenţele OLAF vor lua sfârşit.
„Este nevoie de o procuratură europeană”
Deşi acest sistem nu este perfect, europarlamentarul Traian Ungureanu arată înţelegere pentru poziţia adoptată de Jerzy Buzek: „dacă facem abstracţie de situaţia lui Severin, nu putem să facem totodată abstracţie de moralitatea parlamentului”, a afirmat el.
Purtătoarea de cuvânt a Parlamentului European, Marjory Van Den Broeke, a declarat pentru România Liberă că „Parlamentul cooperează pe deplin, birourile celor trei parlamentari au fost sigilate, iar dacă autorităţile naţionale vor cere sprijinul OLAF în desfăşurarea investigaţiilor, acesta le va fi, desigur, acordat”.
Nu este exclus ca în urma scandalului în care a fost implicat şi parlamentarul român, atribuţiile OLAF să fie extinse; Armin Machmer, purtătorul de cuvânt al lui Martin Schulz, preşedintele Alianţei Social-Democrate din Parlamentul European, a declarat că social-democraţii vor discuta despre o eventuală moţiune de schimbare a legii care stabileşte competenţele OLAF.
Un purtător de cuvânt al organizaţiei nonguvernamentale de luptă împotriva corupţiei Transparency International este de părere că acest caz dovedeşte încă o dată importanţa creării postului de procuror public al Europei – descris de altfel şi în Tratatul de la Lisabona: „este nevoie de o singură agenţie care să conducă toate investigaţiile – o procuratură europeană”, a declarat el. Posibilitatea ca aceasta să fie într‑adevăr înfiinţată a crescut – şi datorită lui Adrian Severin.
