Studiul realizat de Comisia Europeană în toamna anului trecut arată o scădere dramatică a încrederii românilor în Uniunea Europeană. Dacă, în mai 2011, 60% dintre români aveau încredere în UE, în noiembrie aceasta scăzuse la 46%.
Prin comparaţie, scăderea medie la nivelul UE27 a fost de numai 8%. Cum se explică, atunci, această prăbuşire dramatică înregistrată în România? Autorii Eurobarometrului oferă o posibilă dublă explicaţie. Aceasta ar consta în „expunerea la evenimentele internaţionale legate de criza din zona euro şi din întreaga lume” coroborată cu „măsurile luate de guvernul român pentru combaterea crizei”.
Cu alte cuvinte, românii au văzut măsurile de austeritate impuse de troika FMI-UE-BCE Greciei, măsurile similare luate de Italia, Spania, Irlanda sau Portugalia la presiunile Bruxelles-ului/Germaniei şi, comparându-le cu măsurile similare adoptate de guvernul Boc – tăierea salariilor bugetarilor, îngheţarea pensiilor, creşterea TVA etc, – şi au conchis că Europa se îndreaptă într-o direcţie greşită. Această interpretare pare susţinută şi faptul că toate în statele afectate de criza datoriilor suverane din aşa-numitul grup PIIGS – Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia, Spania – încrederea în Europa se situează sub media UE27 de 38% în vreme ce în ţările care au fost cel mai puţin afectate de criză (ţările scandinave, Polonia, Bulgaria), aceasta se menţine semnificativ peste 50%.
Aceasta este însă o interpretare limitată, oarecum binevoitoare şi, deci, înşelătoare. Pe de o parte, numai 28% dintre români se consideră bine informaţi cu privire la chestiunile europene, sub media UE27 de 33%, dar pe de alta această cifră nu spune prea multe. Principala sursă de informaţii a românilor o reprezintă televiziunea (80%), urmată la mare distanţă de internet, (6%), presa scrisă (4%) şi radio (3%). La nivelul UE27, televiziunea rămâne dominantă dar numai cu 61%, urmată de presa scrisă (11%), internet (10%) şi radio (7%).
Or, în condiţiile în care televiziunea ocupă o asemenea poziţie dominantă în România iar sursele alternative joacă un rol minor, se poate conchide că imaginea românilor asupra UE este creată în proporţie covârşitoare de televiziuni. Mai mult, singurul post de televiziune care dedică în mod constant şi profesionist spaţii de emisie temelor europene este televiziunea naţională (TVR1, TVR2, TVR Info), dar acestea au rating-uri modeste. Europa virtual nu există în grila televiziunilor generaliste (ProTV, Antena1, PrimaTV etc) iar în privinţa aşa-numitelor televiziuni de ştiri, „temele europene” abordate cu precădere în 2011 au fost imaginile prezentate pe larg cu violenţele din Grecia şi lamentările prelungite cu privire la faptul că „mămăliga nu explodează”. În rest, politica acestor televiziuni a fost să minimizeze în mod deliberat orice legătură dintre criza europeană şi dificultăţile României. Rezultatul a fost crearea une imagini sumbre a situaţiei României care s-a extins asupra percepţiei despre UE.
La acestea, se adaugă şi experienţa personală a multor români care nu mai reuşesc să îşi găsească locuri de muncă în Occident, „modernizarea pieţelor de muncă în vederea creşterii nivelului ocupării forţei de muncă” precum şi „creşterea numărului de angajaţi” ori „protejarea dreptului de a locui şi lucra într-un alt stat membru UE” fiind considerate de români principalele priorităţi europene.
