Cel mai evident răspuns este că dau declaraţii.
Marţi, 18 ianuarie, preşedintele Traian Băsescu a afirmat, cu ocazia vizitei la Bucureşti a înaltului comisar pentru minorităţi naţionale al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare din Europa (OSCE), că statul va lua alocaţiile pentru copii familiilor de romi care nu-şi trimit minorii la şcoală.
Această intenţie s-ar putea concretiza prin următorul anunţ făcut de ministrul Muncii, Ioan Botiş: „Alocaţiile pentru susţinerea familiilor vor fi sistate în cazul famiilor cu copii care lipsesc de la şcoală sau care au note la purtare mai mici de 8”. Este vorba de normele de aplicare ale Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei.
Reacţia ONG-urilor din domeniu a fost promptă.
„Traian Băsescu discriminează”
Iulian Stoian, expert în politici publice al Alianţei Civile a Romilor (ACR), l-a acuzat pe preşedinte de discriminare: „Preşedintele face o afirmaţie rasistă dacă impune un tratament diferenţiat familiilor de romi. Nu face decât să confirme că în Europa există două categorii de rasişti: ‘Cei din Vest, care nu vor România în Schengen din cauza rromilor şi cei locali – de tipul electoratui PRM, pe care preşedintele Băsescu văd că vrea să şi-l atragă”.
Fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Romi, Gruia Bumbu, în prezent director al ONG-ului „Pakiv România”, a oferit un alt unghi de vedere: „Nu e vorba că oamenii nu vor să-şi trimită copiii la şcoală, ci apare problema că oamenii nu au şanse, sunt dependenţi de ajutorul social primit pentru copii, care devin astfel sursă de venit”. El a continuat, prezentând un caz real: „Nu dau nume. Este o familie de cinci persoane care trăieşte doar dintr-un ajutor social de 250 de lei. Tatăl se întreabă: ‘Ce să fac? Îi ţin acasă şi le dau de mâncare sau îi trimit la şcoală şi murim toţi de foame?’ „.
„Să combatem abandonul şcolar”
Secretarul de stat în Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, a afirmat, pentru romanialibera.ro, că problema abandonului şcolar din rândul comunităţilor rome trebuie rezolvată. Nu a prezentat însă cifre exacte sau vreo soluţie concretă: „Abandonul şcolar la romi este mai mare decât media. Nu ştiu exact cât. Chiar dacă fenomenul s-a diminuat în ultimii ani, tot trebuie să găsim o formulă să-l combatem. Dar nu vreau să intru în detalii tehnice acum, nu pot să mă pronunţ dacă este posibil să le luăm alocaţiile. O soluţie ar putea fi încurajarea sistemului cu mediatori şcolari şi sanitari. Ştiu că mulţi au fost daţi afară în ultima vreme. Trebuie să angajăm mai multe astfel de persoane”.
Cluj: Romii sunt mutaţi lângă groapa de gunoi
În lipsa unui plan concret, problemele romilor rămân în mare parte nerezolvate. Incluziunea socială a romilor – a avertizat Iulian Stoian – există mai mult pe hârtie.
„Ce se întâmplă în România este grav. Spre exemplu, rromi sunt evacuaţi din case în mijlocul iernii. Se întâmplă zilele acestea la Cluj, unde municipalitatea mută forţat o comunitate de rromi din centrul istoric, la marginea oraşului, unde le-a construit nişte case lângă groapa de gunoi. Asta înseamnă incluziune în România”, a atras atenţia Iulian Stoian.
ONG-istul a vorbit şi despre accesul la învăţământ pentru romi, condamnând Legea educaţiei promulgată recent de preşedintele Traian Băsescu: „Legea Educaţiei este şchioapă şi neincluzivă. A prevăzut măsuri punitive pentru rromi fără să ţină cont de amendamentele depuse de ONG-uri. Mai mult, curricula este în continuare monocoloră, nu se uită la miniorităţile etnice”.
Agenţia Naţională pentru Romi, eficienţă spre zero
Nu în ultimul rând, autorităţile române, prin Agenţia Naţională pentru Romi (ANR), trebuie să pună în aplicare angajamentele din programul „Deceniul de Incluziune a Romilor”. O iniţiativă susţinută de opt state din Europa Centrală şi de Sud-est – Bulgaria, Croaţia, Cehia, Macedonia, România, Serbia, Muntenegru, Slovacia şi Ungaria – şi programată între 2005 şi 2015.
În cadrul acestui proiect, România s-a împrumutat, în 2007, de la Banca Mondială pentru a realiza mai multe obiective: pregătirea personalului ANR, a autorităţilor locale şi a ONG-urilor, informarea la nivel naţional şi monitorizarea problemelor comunităţilor rome.
După trei ani de la încheierea acestei înţelegeri, ANR constată că „mare parte dintre obiectivele propuse în acordul de împrumut nu au fost demarate sau continuate” şi propune modificarea acordului de împrumut. Agenţia pentru Romi cere astfel 700.000 de euro de la Banca Mondială pentru a pune pe picioare două proiecte. Unul care să asigure accesul egal la educaţie pentru patru comunităţi şi al doilea menit să realizeze şase proiecte de mică infrastructură.
Conducerea ANR nu a putut fi contactată pe acest subiect.
