Cine a pus ochii pe patrimoniul de un miliard de euro al universităţilor private

Un act normativ votat ieri în plenul celor două camere ale Parlamentului ar putea avea ca efect desfiinţarea unor universităţi private fără ca Ministerul Educaţiei să poată avea vreun cuvânt de spus. În acest context, sute de mii de studenţi şi-ar vedea speranţele de a obţine o licenţă năruite, iar taxele plătite până atunci ar fi bani aruncaţi pe fereastră, fără nici o şansă de a mai fi recuperaţi.

În fine, un ultim efect al documentului adoptat ieri, într-un mod mai degrabă tacit, dă posibilitatea fondatorilor universităţilor private să îşi însuşească sedii, bunuri mobile şi imobile de tot felul achiziţionate din taxele plătite an de an de studenţi. În România sunt 34 de universităţi private unde învaţă 400.000 de studenţi. Potrivit Ziarului Financiar, universităţile private au venituri anuale, cumulate, de 200 de milioane de euro. Iar specialiştii contactaţi de RL cred că patrimoniul universităţilor private este de aproximativ un miliard de euro. Astfel încât actul normativ adoptat ieri are o miză uriaşă.

Cum se schimbă stăpânii

Concret. Acestă Lege care modifică Legea Educaţiei este unică în toată Europa şi a fost elaborată la iniţiativa mai multor parlamentari, printre care Cătălin Croitoru şi Petru Filip.

Citeşte şi Senatul trimite studenţii la privat. La stat se învaţă doar pe locurile fără taxă

Cea mai importantă dintre schimbări stipulează că instituţiile de învăţământ superior particulare vor putea fi fondate şi de către persoane fizice. Iar un alt articol precizează că „în caz de desfiinţare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul instituţiilor de învăţământ particulare revine fondatorilor”. Aceste noi prevederi vor da persoanelor fizice fondatoare posibilitatea de a-şi putea însuşi patrimoniul clădit din taxele studenţilor şi pentru care nu s-au plătit TVA şi impozite, universităţile private fiind instituţii nonprofit. Astfel, fondatorii nu ar mai fi nevoiţi să cedeze patrimoniul universitar – în caz de închidere a universi­tăţii – sistemului naţional de în­văţământ, aşa cum prevede acum Legea fundaţiilor.

Mai mult, modificările Legii educaţiei le oferă persoanelor fizice-fondatoare posibilitatea de a închide o universitate privată aproape după bunul plac, potrvit unui articol care prevede că „dizolvarea, lichidarea sau desfiinţarea instituţiilor de învăţământ superior se poate face la propunerea fondatorilor, cu respectarea prevederilor legale”.
Proiectul de modificare şi completare a Legii educaţiei Na­ţionale a primit aviz favorabil de la Comisia pentru Învăţământ din Senat, deşi guvernul a anunţat că nu susţine adoptarea acestui proiect de lege. Pentru a produce efecte, legea – votată ieri în plenul celor două camere ale Parlamentului – mai trebuie promulgată de pre­şedintele Băsescu.

Presiunea grupurilor de interese

În timpul dezbaterii la Legea Educaţiei elaborată în mandatul lui Funeriu, acesta a acuzat, de mai multe ori, grupurile de presiune care militau pentru introducerea, încă de atunci, a acestor modificări legislative. Amendamentul a fost refuzat de Funeriu sub argumentul că universităţile sunt instituţii non-profit şi că, nicăieri în UE, persoanele fizice nu au dreptul de a înfiinţa universităţi.

Cu o singură excepţie – Franţa, dar în acest caz, instituţiile înfiinţate de persoane fizice nu pot purta numele de universităţi. Potrivit Legii educaţiei – varianta nemodificată – în caz de desfiinţare a unei universităţi private, patrimoniul acesteia ar reveni fundaţiilor care au stat la originea universităţilor private. Dacă aceste fundaţii se dizolvă la rândul lor, patrimoniul univer­sităţilor private ar reveni statului.
A mai fost aprobată şi propunerea care stipulează că „patrimoniul instituţiilor de învă­ţământ superior particulare constă din patrimoniul iniţial al fondatorilor, la care se adaugă patrimoniul dobândit ulterior. Acesta este compus din bunuri mobiliare şi din creanţe şi este proprietatea privată a fondatorilor.” Altfel, prin modificările la Legea educaţiei se statuează că proprietatea universităţii private – care este persoană juridică – va aparţine persoanelor fizice fondatoare. Ce ar putea urma? Desfiinţarea imediată de către fondatori a universităţilor private şi obţinerea de beneficii materiale uriaşe pentru o mână de oameni, dar şi rămânerea pe drumuri a sute de mii de studenţi din aceste universităţi.
Cătălin Croitoru, iniţiator al legii de modificare a Legii edu­caţiei, a refuzat un dialog, iar Mihail Hărdău şi Nicolae Robu, preşedintele şi, respectiv, secretarul Comisiei de Învăţământ din Senat – ne-au declarat că sunt în plen şi nu pot vorbi.

Portiţă spre nepotisme

O altă modificare a Legii educaţiei dă posibilitatea reîntoarcerii într-o poziţie de conducere a unor rectori care au fost îndepărtaţi în urma votului democratic din universităţi. Sau a unor persoane care nu vor fi alese pe baza unor criterii profesionale, prin vot secret, ci vor fi numite. Astfel, articolul 227 se completează prin introducerea ca organism de conducere a „biroului Senatului”.

Acesta este, în practică, gândit pentru a eluda deciziile Senatului universitar. De asemenea, sunt aduse modificări substanţiale la aspectele care se referă la conţinutul cartei universitare şi care ar da posibilitatea reapariţiei nepotismelor şi selecţiei în afara criteriilor de calitate.